Cei Vechi sculptau piatra brută a muntelui pentru a crea idoli sacri și statui impunătoare, obiecte de venerație și un mesaj transmis viitorimii. Plecând de aici s-au adăugat legături dintre cele mai fantaste: curenți telurici, extratereștri, paranormal și tehnologii avansate.
Denudată de exagerările inerente, adesea teziste sau motivate ideologic, teoria ”chipurilor de piatră” își are partea sa de adevăr. Oferim în Desfășurător rezultatul a decenii de studii, fondate pe experiența vechii gărzi a megalitologiei românești.
Timp de lectură: < 1 min La Conac. În Brebu există un cabinet stomatologic al dnei. Doctor Adriana Souca. Casa are arhitectura clasică a unui conac boieresc. În curte întâlnim o mică colecție de trovanți. Două piese sunt excepționale: o ”Rugăciune” și o ”Maternitate”. Și-ar putea oricând găsi locul într-un muzeu. Că tot veni vorba de muzeu: de ce nu s-ar…
Timp de lectură: < 1 min Biserica din Săliște. De numele preotului Vasile Nicolau (†) se leagă atât colecția de trovanți brebeni cât și ctitorirea bisericii din Brebu Megiesesc (Săliște) cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului“. La drum, în fața bisericii, câteva piese au fost integrate în peisaj. Nu au scăpat de strania boală a văruirii de către autoritățile prea harnice în…
Timp de lectură: < 1 min Mănăstirea. Într-un material precedent (aici) am amintit poziția lui Constantin Brâncuși față de colecția de trovanți de la fosta (și viitoarea?) Mănăstire Brebu. Acum vom adăuga o componentă vizuală, urmând ca în episoadele următoare să prezentăm și alte locații cu trovanți din comuna prahoveană. Toată lumea trage la Muzeului de istorie și artă medievală Prahova…
Timp de lectură: 5 min Constantin N. Bărbulescu (n. 1928, †), localnic, a lăsat în urma sa, printre altele, o monografie, ”Vârciorova. Așezarea de la izvoarele Istrului” (Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2002). Vom cita extensiv din această lucrare, și în acest episod, și în cele care vor urma, deoarece opera lui Bărbulescu este exemplul tipic al ruinei adusă de…
Timp de lectură: < 1 min Vă prezentăm extrase dintr-o documentație de serviciu (IPCF – Institutul de Proiectări Căi Ferate) referitoare la zona cercetată. Dumnezeu știe cum, albumul din care reproducem a fost scos din arhiva Institutului și pus la vânzare într-un anticariat bucureștean. Planșele prezentate de noi reprezintă reproduceri fotografice de detaliu (lupe), cu ajustări digitale de contrast. …
Timp de lectură: 9 min Păstrând ordinea cronologică, cel mai cuprinzător studiu asupra locurilor discutate a fost publicat de Const. D. lonescu în 1938. El corespunde unei incursiuni pe teren (23 Mai 1936), cu ocazia documentării nedeii de la Crucea lui Sâmpetru: ”Nedeia dela Crucea lui Sâmpetru Const. D. lonescu Nu este vorba aici de o nedeie obișnuită,…
Timp de lectură: 2 min După V. Dumitrescu (1882) și Al. Vlahuță (≈1898), N. Densușianu ajunge în zonă în vara anului 1899. Lăsând la o parte speculațiile sale, mai mult sau mai puțin sustenabile, mărturia sa este importantă deoarece surprinde realitatea din teren. Următoatrele citate și fotografia care le însoțește sunt extrase din ”Dacia preistorică” (1913): ”Ca ḑeŭ al…
Timp de lectură: 4 min D. Todriciu și potul cel mare. Doru Dumitru Todericiu publică în 1966 lucrarea ”Spre America înainte de Columb”. Deși altantolog la rândul lui (a se vedea ”Atlantida”1 publicată ulterior sub pseudonimul Pierre Carnac), Todericiu alege să speculeze corespondențele culturale de pe ambele maluri ale Atlanticului în sensul unor călătorii transatlantice timpurii. După cum era de…