Poate mundanul unui thriller, fie el și policier neo-noir, să camufleze mistere insondabile ale sacrului? Devine posibil ca ritmul unei altfel de investigații detectivistice să ascundă, crepuscular, un veritabil parcurs inițiatic?
De-a lungul a patruzeci de capitole, autorul – prin pură coincidență un ex-intelligence – atrage cititorul într-un labirint în care viermuiesc gangsteri, politicieni și agenți guvernamentali, într-un București fictiv, paralel, gârbovit de viforul iernii și de vaierul păcatelor, doar pentru ca macabrul fir al Ariadnei ucise să-l ducă dincolo de…”liniile acestei lumi”.
Pe scurt, în concizia titlului, „Gloanțe, Cuburi și Viori” – un basm. polițist„.