Cazuri și (ne)cazuri OZN în România

În debut sunt prezentate două cicluri de cazuri OZN din România, parțial publice, parțial publicate. Arătăm și cum le-au investigat efectiv principalii popularizatori. Adică deloc! În schimb le-au livrat ”fardate” publicului și au cules laurii ”cercetării”.

Cel de-al doilea ciclu prezintă și un contact de gradul IV, în care ”exporatorii de  pe Venus” par să-i confirme protagonistului tezele lui Nicolae Densușianu, pe care chiar îl … citează.

Am profitat de ocazie pentru a jalona, prin 4 (patru) citate, felul în care derivate din ”Dacia Preistorică” (1913) s-au împletit cu paleoastronautica, extratereștrii și cultura New-Age, culminând cu aberația blasfemiatoare și periculoasă privind originea dacică a lui Iisus Hristos.

Urmează prezentarea unui articol de geniu – o păcăleală de 1 Aprilie – și felul exemplar în care i-a mobilizat pe ”enigmiștii” autohtoni și de aiurea. Cu tot umorul de situație, am dorit să insistăm pe precaritatea documentării și nu în ultimul rând pe ușurința cu care aceștia se lasă păcăliți, ghidați de gândirea dezirativă.

Se continuă cu o analiză asupra OZN-urilor din biserici,  inițiată de un capitol din ”OZN-uri deasupra României” (Dan D. Farcaș, 2017). Din prezentarea și analiza datelor, a rezultat că este vorba de compilarea unor surse viciate, creditate cu larghețe.

În sfârșit, am prezentat succint cazul lui Ron McRae, ziarist care a expus public, primul, cercetările americane parapsihologice (ESP). El nu s-a mulțumit cu falsurile ordinare pe care le promova ca ”adevăruri tulburătoare”, ci a creat (oare conștient?) breșe de securitate costisitoare.