Impostori de tot felul apasă în draci o pârghie comună – principiul apartenenței. Construcția constă într-o inferență simplă:
Dacii sunt strămoșii, sunt bunii noștri.
Trăgându-ne din daci, suntem daci la rândul nostru.
Credințele dacilor sunt (și) ale noastre și suntem datori a le urma.
Lăsând logica să se odihnească, obosită deja de astfel de forțări dubioase, trebuie spus că despre credințele dacilor există puține date certe. Însă, tocmai aici este miza.
Penuria lasă loc pentru nenumărate fantezii și exagerări. Ideile proprii și personale a fel de fel de ciudați, atribuite în fals dacilor, sunt mai ușor acceptate, pentru că nu-i așa, sunt ale noastre. D’aci (De aici – sic!).
Un bun exemplu este ”Gnoza Kogaion a Legilor Belagine”.
Inițial, Ioan Olaru (†) a preluat cvasifraudulos de la Cristina Pănculescu conceptul de Școală/Academie a Kogaiononului și l-a deformat (desfigurat) pentru a-l potrivi propriilor interese. În această structură presupus tradițională și-a îmbrăcat ideile sub forma așa-numitei ”Gnoze de la Kogaion” (antagonică, prin intenție, celei de la Princeton1).
Ulterior, sub influența unor personaje minore, forma fără fond, goală de conținut, a ”Gnozei de la Kogaion” se îmbogățește cu alte elemente pseudo-tradiționale, devenind ”Gnoza Kogaion a Legilor Belagine”.
Au existat Legile Belagine? Aparent da.
Ce cuprindea corpusul? Dracu’ știe, așa că putem abera cât dorim.
Nu vom comenta flatulațiile (bășinile) pseudo-ocultiste ale închipuitului Conte Incappuciatto, cel care a îmbogățit ”Gnoza” cu propria viziune asupra ”Legilelor Belagine (Frumoase)”. Conservăm energia pentru un material aflat în pregătire: ”Câte picioare au gândacii?”. Ne oprim, în schimb, asupra unui pasaj delirant, care pare să fi fost introdus de Luiza Volf:
”III. Utilitatea Gnozei de la Kogaion
6. Simbioză cu natura. Respectând și iubind natura – aceasta este o cale morală, intelectuală și spirituală prin care indivizii se reîntorc la stadiul de unitate între ei, și astfel învățând lucururile simple de la natură indivizii vor curăța societatea de elementele netrebuincioase”.
”Indivizii vor curăța societatea de elementele netrebuincioase”. Aha! Fără importanță în general, semnificativ în context, L. Volf este de etnie iudaică. Cu greu ai putea crede că este bântuită de ideologia nazistă. Totuși, discursul este calchiat din ciornele lui Himmler.
Și uite așa, plecând de la strămoși, un munte sacru și niște legi frumoase, visăm umed la lagăre de concentrare. Provenite din credințele dacilor, deci ale noastre, cum altfel…
Principiul apartenenței, enunțat mai sus, are o mulțime de aplicații deceptive. Mai ales pe dacopatie, naționalism și religie e înghesuială mare.
Notă: 1În viziunea lor, Gnoza de la Princeton era produsul materialist-ateist al unui think-tank arondat faimoasei universități americane. Din această perspectivă (evident greșită!) s-a simțit nevoia unei Gnoze de la Fieni, Made in Romania, care să restabilească ordinea lucrurilor.