Dincolo de Geografia sacră și alte ocultisme, Bucegi este muntele (geo)politic al românilor, simbolul năzuințelor de unitate și propășire națională. Fetișizați ”istoric” de pașoptiști, Bucegii sunt, și într-un fel au și rămas, o afacere masonică. Mult mai recent, ei au intrat în sfera credințelor deviaționiste, hinduiste, neo-păgâne.

În timp, Bucegii s-au desvrăjit și revrăjit, de la Muntele sacru al pelasgilor la scârba lumii ”demonstrată” de iluminata tributară lui Guru-Guru. Despre toate acestea, pe larg, în Desfășurător.

Emil Străinu

Străinu, Pănculescu, teze și sinteze

Timp de lectură: 3 min După câte cunoaștem, Emil Străinu a produs prima apariție în volum a teoriilor domnișoarei Cristiana Pănculescu. Ca-ntre colegi de servici. Redăm mai jos capitolul dedicat din cartea OZN. Universuri paralele, publicată la Editura UMC, București (pg. 43-44). Este vorba de un rezumat, mai mult sau mai puțin exact sau relevant:     ”Centrul energetic-informațional al…

Mai mult

Sfinxul de pe Valea Obârșiei

Timp de lectură: < 1 min Într-un grupaj de fotografii montane, publicat de ”Realitatea ilustrată” în septembrie 1932:   *** – ”Prin munți”, în ”Realitatea ilustrată”, nr. 294/15.09.1932, pg. 23   apare și ceea ce este numit ”Sfinxul de pe Valea Obârșiei” (foto dreapta mijloc):     Fotografiile nu sunt exact referențiate, doar la final este indicată o sursă comună: doi…

Mai mult

Un nou Sfinx în Bucegi (N. Popescu, 1985)

Timp de lectură: 2 min În cercetarea așa-ziselor ”sculpturi megalitice”, există o ciudățenie: specialiștii erau destul de rar și oameni de munte. Așa se face că identificarea pieselor în teren era lăsată pe seama/ delegată unor terți. În acest sens, Dan Corneliu Brăneanu l-a capacitat, printre alții, pe montaniardul Nae Popescu (1933-2001; biografia sa o găsiți aici). Un rezultat? Sfinxul…

Mai mult

”Sfinxul” din Bucegi – Debutul (IV)

Timp de lectură: 5 min Expoziția de propagandă turistică fotografică din 1932 a avut un catalog dedicat, editat de Subsecretariatul de Stat al Presei și Informațiilor la I.A.G. ”Oltenia”, București:     Ca ciudățenie ultimele două poziții ale listei (pg. 15) sunt ocupate de fotografiile lui Petre Juster: penultima, 211. ”Babele, în Bucegi” și ultima, 212. ”Sfinx (în Bucegi)”. Aceasta…

Mai mult

Metrica Sfinxului – H de la înălțime

Timp de lectură: 3 min Ce înălțime are Sfinxul din Bucegi? Simplu, ne spune Wikipedia – 8 metri. Publicul rămâne la această cunoaștere ”comună”, ba chiar o preia pentru a face paradă, conturând un argumentum ad numerum de toată frumusețea. În realitate, cota Sfinxului este de 9. Metri. Deși mai dau erori, topografii militari români sunt infinit mai credibili decât…

Mai mult
Domnișoara Christina

Vf. Ocolit, hinduism la mare înălțime (IV)

Timp de lectură: 3 min Bucura Dumbravă, vârful. Ocolit. În anul 1910, cele două vârfuri secundare ale Muntelui Omu nu aveau o denumire proprie. Haret menționează numai altitudini: ”Omul – Vama Strunga. – Drum bun de cal și de picior, lucrat de grăniceri și numit Drumul Grănicerilor. El urmează frontiera Țărei. Dist. Este cam 10 km. Poteca, lată 1½ metru,…

Mai mult
Domnișoara Christina

Vf. Ocolit, hinduism la mare înălțime (III)

Timp de lectură: 3 min Vârful Bucura Dumbravă. În căutările sale, marcate de inconsecvența pe care o regreta nu lipsit de sănătoasă autoironie, Dan Corneliu Brăneanu ajunsese la concluzia că: ”Vf. Bucura a fost astfel botezat în 1936 sau la finele lui 1935”1.     La rândul nostru, adăugăm că era deja consacrat în vara-toamna anului 19342. Posibil să coboare…

Mai mult
Domnișoara Christina

Vf. Ocolit, hinduism la mare înălțime (II)

Timp de lectură: 2 min ”O viață nefolositoare, e o moarte timpurie” Goethe   Amorsa teosofică. ”Secretul doctorului Honigberger” (Mircea Eliade, princeps 1940) propune un amestec de real și fantezie greu de deslușit la o lectură exaltată, lipsită de aparat critic. Datorită trimiterilor la tehnici ”secrete” indiene și la ”Tărâmul nevăzut” (Shambala), nuvela era lectură obligatorie în cercurile de contorsioniști…

Mai mult