Despre o fotografie cu un OZN în Sebeșul anilor ’20 a scris Dan D. Farcaș, folosind un material provenit din stocul lui Ion Hobana. Recunoaștem că nu i-am dat nicio importanță până când nu am găsit aceeași fotografie inclusă în cataloage internaționale specializate în centralizarea imagisticii OZN.
Ce spune Farcaș?
”Merită o mențiune faptul că Ion Hobana a primit, cu mai mulți ani în urmă, o fotografie interesantă, veche, făcută în orașul transilvănean Sebeș, în 1923, pe care se vede un obiect inexplicabil, de tip OZN, în apropierea turnului bisericii”1.
Dacă ar fi reală (netrucată și obiectul indicat să fie ceea ce se afirmă că este) ar fi, din punct de vedere cronologic, prima fotografie a unui Obiect Zburător Neidentificat (OZN) surprins pe cerul României. Așadar, ar merita poate mai mult decât o simplă ”mențiune”. Precaut, Ion Hobana nu a inclus-o în publicistica sa2. Oare de ce?
Cadrul este realizat în centrul vechi al Sebeșului (Mühlbach). În prim plan este Gimnaziul Evanghelic (1865), în fundal turnul Bisericii Evanghelice (ansamblu mult mai vechi). Și OZN-ul…
Printre multe altele, de la Silviu N. Dragomir am învățat importanța documentară a cărților poștale ilustrate de epocă, principala sursă de imagini dintr-o perioadă în care fotografia de amatori era o raritate. Să le dăm glas.
Sebeșul avea un sistem de iluminat public excentric: stâlpi neobișnuit de subțiri și înalți de care erau suspendate corpuri de iluminat (de tip pendul, cu forme sugestive):
Poziția lor a variat în timp. Iluminatul stradal în squarul Gimnaziului Evanghelic:
Și o lampă stradală din Sebeșul epocii, identică cu OZN-ul invocat:
Perspectiva actuală, limitată de posibilitățile Google Maps Street View. Se observă înălțimea stâlpilor actuali, în raport cu turnul bisericii:
Cam atât despre OZN-ul din 1923. Lucrurile sunt clare și ”obiectul” este departe de a fi ”inexplicabil”.
O mențiune de final: Pozele inițiale, scanate (xerox, refotografiate?) la o rezoluție execrabilă dar net superioară celor apărute în carte, au fost puse la dispoziție de D.D. Fărcaș. Nu-i reproșăm nicio dorință de a înșela publicul. Pur și simplu el urmează doctrina suprafeței în detrimentul volumului (îi lipsește aplecarea spre adâncirea cazurilor individuale, ceea ce de altfel și recunoaște). De aici și abordarea mediană: eu am dreptate, tu ai dreptate, el are dreptate, toți avem dreptate. Știți, sinistra poveste cu orbii și elefantul…
Analiza foto de context: V.I.M și C.D; Text: V.I.M
Note: 1Dan D. Fărcaș – ”OZN-uri deasupra României”, Lifestyle Publishing, București, 2017, pg. 23. Cartea a fost publicată și internațional, în engleză, franceză, germană și spaniolă. Două ediții, în kârgâză și swahili, au fost întârziate de criza COVID-19; 2Update: Apare în Ion Hobana – ”Enigme pe cerul istoriei”, Editura pentru Știință S.I.T., București, 2007, pg. 231-232.