OZNAnimație

Pe data de 19 septembrie 1968, la doar o zi după ce fotografiile lui Emil Barnea apar în presa românească, o țintă aeriană neidentificată și-a făcut apariția și a staționat (relativ) pe cerul municipiului Cluj-Napoca vreme de câteva ore. Evenimentul din 19.IX.1968 ridică numeroase semne de întrebare și indică direcții de urmat în cercetarea fenomenului.

Așadar, pe 19 septembrie, clujenii au fost invitați la un spectacol gratuit. La recensământul din 1966 (cu doi ani mai devreme), populația Clujului număra 185.663 locuitori. Chiar dacă scădem copiii, orbii, miopii și dereglații mintal, rămâne un număr impresionant de martori oculari.  Cu toate acestea, există doar câteva mărturii disparate și 2 (două) poze accesibile publicului larg. Este improbabil ca obiectul necunoscut, devenit inevitabil și ”obiect” al curiozității, să nu fi fost surprins în zeci de cadre de fotografii amatori. Și aici, ca și în zeci de alte ipostaze, avem de-a face cu amatorismul unor auto-intitulați investigatori civili, care se dădeau roată mass-mediei în loc să facă ceea ce afirmă că făceau.

Dorim să prezentăm două ipostaze cu obiectul surprins, care ne întăresc afirmațiile.

 

(click pe imagini pentru a le vizualiza la dimensiunea completă)

Florin Gheorghiță - Balon sau OZN? (Făclia, 24.XI.1968)

Articolul ”Balon sau O.Z.N.?” este unul dintre primele articole semnate Florin Gheorghiță, inginer. A apărut în cotidianul local ”Făclia”, în data de 24.XI.1968. Reținem fotografia lui Rudolf Wagner (fotoreporter la ”Făclia”).

 

Comparație între cele 2 surse foto (față în față)

Comparație între cele 2 surse foto (animație)

Aceeași fotografie (foto dreapta; vezi comparația și animația) o regăsim în cartea ”Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu”, montată de Adrian Pătruț, Ph.D. Doar că … este atribuită altcuiva:

38. (19.09.1968; Cluj-Napoca). Imagine a marelui ”balon”, ce a staționat timp de mai multe ore deasupra Clujului, fiind observat de peste 100.000 locuitori (indice 2B). În această fotografie, aeroforma albă are aspect de piramidă, cu baza mai consistentă și mai luminoasă. [A: Ion Xantus (s.n.); h: 16.30-18.15; AF: WELTAFLEX (6×6)]1.

Wagner sau Xantus, asta-i întrebarea!

În lucrarea menționată apare și o altă fotografie, de această dată atribuită lui Rudolf Wagner și interpretată fantasmagoric de Florin Gheorghiță:

 

Foto 3 cu interpretarea lui F. Gheorghiță

39. (idem cu 38). Imagine realizată cu teleobiectivul a ”balonului” ce staționa deasupra orașului, care are de această dată un aspect tronconic. În interpretarea lui Florin Gheorghiță, această imagine ar demonstra că structura aeriană ar fi compusă dintr-un înveliș semitransparent, care ascunde în interior două obiecte strălucitoare, cu aspect evident de «farfurie zburătoare» (vezi desenul alăturat). Altitudine estimată: 8.000-10.000 m; diametru la bază estimat: 69-86 m. [A: Rudolf Wagner; h: 17; AF: PENTACON SIX TL (6×6)/ teleobiectiv SONAR (f  300 mm); F: ORWO NP 20(DIN)]2.

Există așadar posibilitatea ca ambele poze să fi fost făcute de una și aceeași persoană. Halal investigație și halal investigatori!

 

Update: Situația pare a fi puțin mai complicată. Vom reveni cu amănunte!

 

Note:1,2 Adrian Pătruț (coord.) – ”Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu”, Ed. Divia, Cluj-Napoca, 1995, pg. 152.

 

3 comentarii

  1. Tare mi-e frică , mă refer aici la modul de abordare, că nu se poate aplica acest tip de judecată unui fenomen necunoscut si care, in plus, are si un grad mare de stranietate. Stranietatea fenomenului se poate sau nu manifesta, astfel încât putem cădea in păcatul clasificării a două fenomene distincte.

  2. O să revin la acest subiect, deoarece am obținut și un pozitiv de pe negativul original. Cert este că aceste cazuri ”solide” în aparență sunt ca o sită cu ochiuri multe și mari.

Comments are closed.