OZNDoru Davidovici

În nr. 4/1987 al revistei ”Știință și Tehnică” au văzut lumina tiparului două articole controversate. Ufologul Călin N. Turcu (†) le amintește în ”Cazuri OZN în România. S-a întâmplat mâine! (Ed. Sincron, 1992, pg. 308):

Iată însă că în numărul său din luna Aprilie 1987, revista «Știință și Tehnică» publică două articole: «Fotografii OZN originale» și «Pro sau contra Lumi galactice». Acestea au constituit, în ceea ce mă privește, scânteia care a aprins fitilul”.

Sau petarda s-a transformat în bombă, am spune noi!

 

(click pe imagini pentru a vizualiza la rezoluția maximă)

Știință și Tehnică 4/1987

 

Este vorba de două articole scrise de sceptici, mai mult sau mai puțin bine alcătuite. Vom vorbi pe larg despre ele, cu păreri împărțite. Însă s-o spunem de la început: înțelegem scepticismul autorilor. În scurtul citat de mai sus, într-o singură frază, Turcu se luptă și cu gramatica (lunile nu se scriu cu majusculă în interiorul propoziției), dar și cu regulile citării. Astfel ”Fotografii OZN «originale»” devine ”Fotografii OZN originale”, iar ”Lumi galactice” devine ”Pro sau contra Lumi galactice”, introducându-se arbitrar numele rubricii în titlul articolului. Că același cuvânt capătă sensuri opuse prin folosirea ghilimelelor (”originale” și ”«originale»”) pare să-i scape lui Călin N. Turcu. Amănunte…

 

Știință și Tehnică 4/1987 A

 

Primul articol este semnat de Cristian Crăciunoiu, posibil cel de la revista ”Modelism”, decedat între timp. Ne învață cum să trucăm fotografii OZN, iar scenariile propuse nu ies cu nimic în evidență. Până la un punct, materialul este banal, căznit umoristic și forțat ironic. Un singur fragment ne pune pe gânduri:

Desigur, se pot imagina şi alte trucuri. Un prieten aruncă obiectul şi dv. îl fotografiaţi cu promptitudine, dar deşi reuşita fotografică poate fi perfectă, creşte posibilitatea de identificare a farsei prin sporirea numărului de participanţi. Se poate lipi pe un geam o fotografie bine decupată a unui OZN şi apoi se poate suprapune o lizieră de pădure [s.n.] sau se poate simula chiar o aterizare.

Pentru obţinerea unor aprecieri cât mai variate, a unor comentarii unanim admirative (ba chiar şi pentru a fi invidiaţi), vă recomandăm ceramica de Cluj-Napoca, având smalţul în degradeuri. Aceasta conferă OZN-ului din fotografie diverse nuanţe de griuri, ce vor fi rapid diagnosticate ca schimbări de culoare, viteză şi chiar un regim de zbor tranzitoriu al obiectului [s.n.]. Puteţi testa cu deplină sinceritate posibilităţile nelimitate de fabulaţie ale apropiaţilor dv.”.

Nu știm cum să ”apucăm” pasajele bolduite de mai sus. În mod cert, ele se referă la cazul Emil Barnea/ Hoia-Baciu 18.08.1968 și la interpretările inginerului Florin Gheorghiță. Se insinuează că ar fi vorba de o fabricație, deși nu este clar de ce s-ar insinua în epocă și oficial așa ceva, de vreme ce fotografiile lui Barnea primiseră girul oficial (fie ele reale sau false, deja nu mai conta!).

Sunt destui ufologi avizați (și avizați!) în România care ar putea oferi comentarii mai bune decât noi. Le așteptăm cu dragă inimă!

(va urma)