Una dintre susținerile noastre, extrasă din ”lecțiile” domeniului în care prestăm, este că multor adulți le lipsește discernământul elementar. Nu în sensul legal al termenului, ci pur și simplu nu sunt capabili ( sau nu vor, tot un drac!) să facă diferența între adevărat și fals, real și ireal, bine și rău. Ideea asta poate fi considerată și chiar este subversivă, de vreme ce contrazice capacitatea de alegere informată pe care se bazează democrația.
Așa-zisul ”Scandal Gheboasă” ne dă dreptate. Adulți fără număr, proaspăt reveniți dintr-un univers paralel sau treziți la viață din hibernarea criogenică, s-au oripilat de muzica trap. Nu că n-ar fi fost aici de ani de zile, nu că n-ar face zeci de milioane de vizualizări, nu că… Mulți dintre ei părinți, care recunosc candid că habar n-au ce fac copiii lor și așa mai departe. Se autoincriminează, dar ce-are a face! Ne-am putea opri aici. Doar că e ceva mai mult.
Presa și rețelele sociale au devenit o adevărată morișcă de scandal. O aglomerare de scandaluri poate avea două surse. Atunci când se construiesc coordonat, potențându-se reciproc și ridicând spre insuportabil tensiunea socială, avem modelul precursor al revoluțiilor portocalii, brevetat de CIA și privatizat prin ONG-uri. Cealaltă situație este când ele se aprind și sting haotic, aidoma incendiilor de foarte mică intensitate, servind la abaterea atenției și ca supapă pentru tensiuni sociale preexistente.
Acum, la noi este varianta 2 plus altceva. La 2-3 zile se viralizează o nebuneală nouă, iar societatea se revoltă exact în liniile și după argumentele trasate de influențări. Ca trenul pe șine. E un fenomen curios, pentru că participanții la disputa publică nu combat cu ideile și cuvintele lor, bune, proaste, care-or fi, ci repetă mecanic opinia influencerului X sau gazetei Y. Sunt un fel de actori, lipsiți de expresivitatea celor de meserie, care-ți dau replica memorată.
În opinia noastră, e o repetiție generală pentru anul electoral 2024. Fiecare influencer își furajează turma cu scandal și-și testează priza la amplificatorul de zgomot numit mass-media. Își arătă ”valoarea”, convertibilă în scor pe piață. Că banii sunt mulți și fiecare își vrea parta leului.
Ce sunt ăia influensări? Ca popor de oieri, e simplu să înțelegem. Ciobani. Oameni care strâng în jurul lor turme, pe care le pasc și le mulg. Ca regulă generală, influențării se pricep la orice și prototipul lor pare a fi baba aia antipatică, Tatoiu Monica. Și ca să nu-și ia prea mult oxigen în plămâni, ciobanii digitali sunt păstoriți de ciobani mai mari. Ciobani de ciobani, unii cu table pe umeri, alții cu fonduri virate de Occidentul colectiv.
A fost scandal mare cu tocilarul ăla care avea glume prăjite cu piei la mare. Noi am crezut că a fost doar o redistribuire a banilor din piață (aici). A fost și aia. Dar a contat și dorința unora de a demonstra practic că dețin foarfece de aripi de influențăr. În câteva zile de prelucrare media, au lăsat păsăroiul la sol pe termen nedefinit. La fel s-a întâmplat cu drogangioaca rezist-impresionistă; i-au dat jos noblețea digitală și au lăsat-o-n urâțenia goală, nephotoshopată. Nasol pentru cea aleasă să fie dată ca exemplu-n piață.
Ar fi o eroare să credem că această contracție mintală a publicului transformat în tonomat de reacții digitale s-ar datora (exclusiv) influențărilor. E o direcție globală și primul pas de a ieși de sub influența ei este s-o conștientizăm!
Scandalul Gheboasă pare să fi plecat de la un fost comisar șef BCCO București, devenit influențăr pe linia antidrog. Șțiți, cazul clasic al celui care află soluțiile doar după ce părăsește câmpul muncii. Or fi descoperit, el și colegii lui, Tik-Tokul, sau acolo e lăsată să curgă treaba ca să culeagă MAI-ul informații de la botul calului?