De-a lungul timpului am cunoscut numeroși ”pasionați” sau ”cercetători” ai misterelor și fenomenelor de tot felul. Zeci, sute, poate chiar mii. Cu vremea ne-am lămurit că la majoritatea dintre ei interesul față de subiect nu era unul real, ei fiind doar niște vajnici căutători ai unui ”adevăr” propriu și personal și total neinteresați de adevărul-adevărat. Ulterior am început să căutăm răspunsuri la ceea ce numeam un interes mimat. Numai că eram într-o eroare: simularea implică un act voluntar, un act conștient, un act de voință. Iar în majoritatea cazurilor (excluzând nu puținii escroci și impostori din domeniu), cei la care facem referire se manifestau cât se poate de sincer. În final, ne-am stabilit la o explicație care ține de ”gândirea laterală”.
Auto-erotismul (cunoscut și sub denumirea de masturbare sau malachie) constă într-un act pur mecanic, determinat de o fantezie conjuncturală mai mult sau mai puțin structurată, având adesea la bază o reprezentare sau un suport material. Auto-erotomanul își alege și-și extrage din reprezentare strict și punctual elementele care-l interesează, neglijând total restul ansamblului.
Mai mult sau mai puțin de mirare, comportamentul individului auto-erotoman față de fetișul său este oglinda fidelă a celui observat la misterio-fenomenologi. Exact acea aplecare spre un ”decupaj” țintit, ignorând total restul ansamblului.
De obicei aplecarea spre ceea ce se numesc subiecte pseudoștiințifice este pusă pe seama inculturii și ignoranței. Parțial, explicația este justă în unele cazuri (mai ales pe partea de creditare ”în alb” a unor bazaconii), însă nu trebuie uitat un procent însemnat de persoane care aderă la această subcultură, fără a se încadra în parametrii setului de mai sus. Ei nu sunt nici puțini, nici nesemnificativi în ansamblu. Pe de altă parte, deosebit de facilă, are tendința să mascheze explicații alternative.
Pe baza comportamentului observat, noi tindem să credem că această adeziune se justifică preponderent prin dorința de a satisface niște nevoi. Exact ca și în cazul auto-erotismului de care aminteam mai sus. Aceste nevoi parțial variază de la o epocă la alta și de la o cultură la alta, într-o continuă reconfigurare în funcție de dezvoltările sociale. Este un subiect deosebit de complex și dificil de abordat.
În imaginea de deschidere: Abraham Maslow (1908-1970), psihologul care a dat lumii teoria ierarhiei nevoilor umane.
În imaginea din articol: Samuel Auguste Tissot (1728- 1797), medic, nu ceas elvețian, cu un dinte împotriva masturbării.