În ultimul timp, cititorii terramirabilis.ro au putut observa insistența noastră cu materialele de presă românească din ultimii 150 de ani. Există o explicație și ea nu e nici lenea și nici pana de inspirație:
Anii din urmă au adus în lumina reflectoarelor un concept specific lumii marginalilor: Teoria Conspirației. Nu mai ai loc de ea în mass-media; e peste tot. Și ar fi, zică-se, un vector al propagandei rusești.
Realitatea este diferită și este așa de aproape 100 de ani. Românii știu limbi occidentale, predominant engleză, franceză, mai rar germană. Nu rusă. Și preiau materiale din Vest, le traduc și le publică. În perioada interbelică, ”Ziarul Științelor și Călătoriilor”, amesteca într-o veselie popularizarea științelor cu ocultismul, spiritismul și magia. Nebunelile New-Age ne-au invadat după 1990 via Ungaria. Principalele site-uri fringe românești sunt ținute de traducători (la Iași, la Brașov, la Găești și Brăila). Fie că vorbim de discurs extremist de dreapta sau de stânga, prea puține idei sunt autohtone. Tot din Vest vin.
În mare, situația este cunoscută, dar cum nucleele de luptă antifake sunt în simbria Occidentului colectiv, se tace și se redirecționează în fals ținta. Situația poate fi verificată simplu: luați ultima balivernă care vă apare în feed-ul FB, selectați câteva cuvinte-cheie și căutați-le în engleză. Veți găsi articolele originale, vechi nu de prea multe zile.
Vrem să demonstrăm că există subiecte variate și intersante în publicistica românească și că obiceiul de a ”culege”, traduce și recicla materiale din Occident este doar un indiciu de puținătate mintală și obișnuință proastă (nărăvire).
În zona ufologiei, paranormalului ș.a. tonul public a fost dat prin anii ’70 de titanii xeroxului și dicționarului. Susținem că se poate și altfel. Chiar dacă modelul acestor calici ai spiritului domină trecutul și prezentul, viitorul încă se joacă…
***
”Profetul” Edgar Cayce și-a câștigat notorietatea autohtonă prin presa tabloidă, coaforuri și ateliere de rectificat părțile cornoase ale corpului (mani-pedi). Nu există adept sfertodoct al paranormalului care să nu ți-l aducă la un moment dat în discuție, ca argument și exemplu de cea mai mare autenticitate. Că lucrurile nu stau așa este greu să-i explici și să-l convingi pe cercetătorul de week-end. Haios este că a existat și în România un Edgar Cayce, cam în același timp, cu aceeași metodă predictivă și cu aceleași tactici publicitare. Ajungem și la el. Pentru moment,
”O profeţie a Craiului Munţilor
«Într’o noapte de toamnă, a putut fi prin anii 1865-66 (povesteşte nonagenarul dascăl din Hălmăgel Alexandru Popescu, al cărui tată, Vichentie, fusese căpitan în oastea Iancului) – picase iară Iancu la noi în sat.
Când am văzut că ţine spre casa popii Grigorescu Grigore, m’am luat şi eu într’acolo. Îndată ce a sosit lancu, popa a poruncit preotesei să aducă vinars, pită şi clisă. Şi ne-am omenit toată noaptea.
Iancului nu-i plăcea să vorbească despre revoluţie: a spus numai atât, că vaca lui cea neagră va fata peste 70 de ani.
Noi am priceput atunci că la 70 de ani după revoluţie se va întâmpla o mare minune. Cât am trăit, n’am uitat aceste cuvinte. Şi, Dumnezeu, ori păcatele mele, nu m’a lăsat să mor, până ce am ajuns să văd minunea cu ochii.
Socoteşte şi dumneata: 1848 cu 70 fac tocmai 1918».
(Din amintirile despre Avram lancu ale poporului din ţinutul Hălmagiului, culese de d. Traian Mager, profesor în Arad)”.