Într-o carte bisericească din Războieni-Cetate (aparținând de Ocna Mureș, Alba), un anume Laurențiu Nemeș a consemnat un episod din valul de observații OZN transilvănene din 1968.
Trafic din întâmplări ”extraterestre”. Înainte de a intra în subiect, să vedem cum a circulat știrea în presă, între 2013 și 2024:
Ocna Mureș online 01.10.2013 (sursa zero); Adevărul 02.10.2013 (cu trimitere la Ocna Mureș online); Aiudinfo 04.10.2013 (fără citatea sursei; integrare extinsă); Ziarul hunedoreanului 09.08.2017 (fără citatea sursei; integrare extinsă); Libertatea 02.09.2017 (cu trimitere la Ziarul hunedoreanului; integrare extinsă); Stiri.md 5.09.2017 (cu trimitere la Antena3/ link invalid); DNI.org 18.03.2018 (cu trimitere la Adevărul); Adevărul 28.08.2023 (cu trimitere la Adevărul; integrare extinsă); Comisarul 28.08.2023 (cu trimitere la Adevărul; integrare extinsă); Alba24 21.10.2023 (cu trimitere la Ocna Mureș online); Ardeal24 21.10.2023 (cu trimitere la Ocna Mureș online și Alba24); Cluj Capitala 22.10.2023 (cu trimitere la Alba24); AlbaPress 19.01.2024 (cu trimitere la Adevărul); Newsweek 04.02.2024 (cu trimitere la AlbaPress).
Constatări:
-
-
- Știrea inițială este preluată în replici (”oglinzi” succesive) și valuri (plaje temporale restrânse), fără a se aduce vreo noutate. Pe traseu se pierde sursa inițială a știrii, atribuirea – atunci când există – făcându-se la ”oglindă”. Deși identificarea sursei zero este adesea posibilă, acțiunea cronofagă nu este la îndemâna cititorului obișnuit;
- Se lasă impresia unor validări încrucișate, deși este vorba de duplicarea prin metoda copy-paste, contribuția redactorului fiind cel mult la nivel stilistic. Parțial, această stare de fapt este mascată de menționarea generică a sursei (link spre publicație, nu spre articolul propriu-zis);
- Periodic, informația, neverificată, este introdusă în compilații tematice, care se autocredibilizează prin aglomerare de ”probatoriu”. În presă nu-i ca-n matematică și suma de zerouri generează valoare adăugată.
-
Ceea ce vrem să subliniem, dincolo de precaritatea ”documentației” ozenistice, este că lenea și disprețul față de public al redactorilor, tendința lor spre furt și impostura străvezie, reprezintă un factor de risc într-o perioadă marcată de războiul informațional turat la maxim. Contraintuitiv, simpla citire a massmediilor nu te transformă într-o persoană informată, ci greșit informată (misinformed) dacă nu de-a dreptul dezinformată.
O analiză sumară. Există o veche practică de a însemna evenimente ieșite din comun în cărțile bisericești. Explicația alegerii suportului e simplă și poate fi rezumată într-un cuvânt: conservare. O astfel de carte este în general mai bine protejată de distrugeri, iar mesajul este regăsit mai lesne.
Textul înscrisului:
”În ziua de joi, 19 Sept. 1968, în jurul orei 17.45, sʼa observat cu ochiul liber în văzduh o farfurie zburătoare în mărime de circa o roată de căruţă. Era de culoare strălucitoare. Mergea în direcţia Cluj, după cum se observa faţă de şoseaua comunei Războieni Cetate.
Din informaţiile auzite zice-să că dela Luduş s-ar fi telefonat că deasupra oraşului Luduş această farfurie a fost observată că ar fi stat în loc timp de o jumătate de oră, luându-şi direcţia către oraşul Aiud, fiind încunoştinţaţi cei din Aiud prin telefon.
După cum s-a văzut în comuna noastră şi-a schimbat direcţia spre Cluj şi nu spre Aiud.
Ce o fi fost? [s.s. indescifrabil]”.
Inițiatorii știrii, redacția OcnaMureșonline nu au integrat observația în contextul mai larg, cel al valului de observații din 1968.
Al unui obiect zburător cu formă aparentă triunghiulară. Care nu justifică sintagma de ”farfurie zburătoare”.
Aproximarea orei este destul de bună, înscriindu-se în sfertul academic. Sărită de pe fix este mărimea aparentă ”de circa o roată de căruță”. Există planșe fotografice și nici vorbă de așa ceva.
Valul din toamna lui ʼ68 este bine documentat, inclusiv cu declarații colectate de Miliție (mai puțin cunoascute de public). Însemnarea de la Ocna Mureș nu aduce date sau detalii noi.
În ceea ce ne privește, cunoscând că în România se dezvoltă o piață a plastografiilor bizare, recomandăm potențialilor cumpărători o analiză temeinică. Pentru a nu-și arunca banii pe Apa Sâmbetei.
Încheiem cu o notă oarecum prăpăstioasă. Imediat după descoperirea tăblițelor cerate de la Roșia Montană, aau apărut niște fabricații unguriene menite a le duce în derizoriu. Dat fiind că unele însemnări olografe aflate pe cărțile liturgice au o însemnătate capitală pentru istoria românilor, adaosurile kinky ar trebui privite cel puțin cu o doză de suspiciune. Nu ni se spune despre ce carte este vorba, cât de veche este, dacă mai existau însemnări în ea, cine a fost Laurențiu Nemeș și multe altele. Suntem imersați în schimb în senzațional ieftin. Foarte ieftin…