În cercetarea așa-ziselor ”sculpturi megalitice”, există o ciudățenie: specialiștii erau destul de rar și oameni de munte. Așa se face că identificarea pieselor în teren era lăsată pe seama/ delegată unor terți. În acest sens, Dan Corneliu Brăneanu l-a capacitat, printre alții, pe montaniardul Nae Popescu (1933-2001; biografia sa o găsiți aici).
Un rezultat? Sfinxul din Bătrâna, publicat în 1985:
”Cunoașteți cel de-al doilea sfinx din Bucegi?
Nae Popescu
În timpul concursului republican de drumeţie «Ştafeta Munţilor», Padina 1984, o echipă de arbitri din care făcea parte şi semnatarul rândurilor de față şi-a propus să străbată creasta matematică a ramei vest a Bucegilor. Plecând din şaua Strunga (1909 m alt.), după un parcurs interesant peste țancurile şi lapiezurile cu care este brodată creasta în Strungile Mari (2089 m), Colţii Leşniţei şi Colţii Ţapului (2168 m), am coborît în şaua ferăstruită a Țapului. Între spărturile şi pereţii care căptuşesc abruptul vestic ni s-a relevat o privelişte inedită: un cap de piatră enorm, cu aliura unui bătrîn cu căciulă înfundată pe ochi, privind spre hăul Gutanului. Îl domină poiana Guţanului şi stă neclintit deasupra pereţilor şi grohotişurilor cu care se etalează muntele Bătrîna.
Sfinxul din Bătrâna are dimensiuni ciclopice: circa 40 m înălţime, el detaşându-se din stânca în care este înfipt la înălţimea de peste 15 m. Traseul Strunga – Omul, de mare atracţie turistică, întrecînd cu mult în pitoresc faimosul platou al Bucegilor îşi îmbogăţeşte astfel «panoplia» de frumuseţi, din care mai fac parte: Albişoarele Guţanului, stâncile Scărişoarei etc. Asupra accesului la acest punct în care stă de strajă Sfinxul din Bătrâna putem să ne documentăm în R.P. 8/84, la traseul Hotel Peştera – valea Doamnele – vf. Bătrâna – şaua Strunga – Padina, cu menţiunea că la data apariţiei această splendidă sculptură a vântului, soarelui şi apei nu fusese încă descoperită”1.
Atributul ”cel de-al doilea sfinx” este, hai să-i spunem așa, publicitar. La acea dată se cunoșteau (și erau popularizați) mai mulți2 sfincși în Bucegi. Fără doar și poate, autorul nu putea titra ”Cunoașteți cel de-al cincilea, șașelea, șaptelea sfinx din Bucegi?”. Părea neserios!
Trimiterea la ”România pitorească” nr. 8/84 este greșită. Corect, RP 10/84, pg. 22:
”Sfinxul din Bătrâna” este amintit3 și de Silviu N. Dragomir, bazându-se exclusiv pe surse bibliografice (= nu-l văzuse nici în poze!).
Notă: 1Nae Popescu – ”Cunoașteți cel de-al doilea Sfinx din Bucegi?”, în ”România pitorească”, nr. 5/01.05.1985, pg. 21; 2De exemplu, Sfinxul de la Piatra Arsă, vezi Ioan Chintăuan – ”Enigme în piatră”, în ”România pitorească”, nr. 12/01.12.1978, pg. 16; 3Silviu N. Dragomir – ”Cunoașteți sfincșii din Carpați?”, în ”Capra vecinului” (supliment ”Cotidianul”), 6-7.07.1996, pg. 6.