Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 52 Urmărind scrierile unui autor, poți observa evoluția lui în timp, nu doar la nivel stilistic, ci și ideatic. În unele situații ar putea părea inconsecvent sau contradictoriu, dar este firesc să fie așa: nu lucrează cu dogme, ci cu susțineri perfectibile pe măsură ce apar date noi din cercetările altora sau când propriul…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 111 După câte cunoaștem, Emil Străinu a produs prima apariție în volum a teoriilor domnișoarei Cristiana Pănculescu. Ca-ntre colegi de servici. Redăm mai jos capitolul dedicat din cartea OZN. Universuri paralele, publicată la Editura UMC, București (pg. 43-44). Este vorba de un rezumat, mai mult sau mai puțin exact sau relevant: ”Centrul…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 209 Într-un grupaj de fotografii montane, publicat de ”Realitatea ilustrată” în septembrie 1932: *** – ”Prin munți”, în ”Realitatea ilustrată”, nr. 294/15.09.1932, pg. 23 apare și ceea ce este numit ”Sfinxul de pe Valea Obârșiei” (foto dreapta mijloc): Fotografiile nu sunt exact referențiate, doar la final este indicată o sursă…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 74 În cercetarea așa-ziselor ”sculpturi megalitice”, există o ciudățenie: specialiștii erau destul de rar și oameni de munte. Așa se face că identificarea pieselor în teren era lăsată pe seama/ delegată unor terți. În acest sens, Dan Corneliu Brăneanu l-a capacitat, printre alții, pe montaniardul Nae Popescu (1933-2001; biografia sa o găsiți aici). Un…
Timp de lectură: 5 min Vizualizări: 84 Expoziția de propagandă turistică fotografică din 1932 a avut un catalog dedicat, editat de Subsecretariatul de Stat al Presei și Informațiilor la I.A.G. ”Oltenia”, București: Ca ciudățenie ultimele două poziții ale listei (pg. 15) sunt ocupate de fotografiile lui Petre Juster: penultima, 211. ”Babele, în Bucegi” și ultima, 212. ”Sfinx (în…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 94 Ce înălțime are Sfinxul din Bucegi? Simplu, ne spune Wikipedia – 8 metri. Publicul rămâne la această cunoaștere ”comună”, ba chiar o preia pentru a face paradă, conturând un argumentum ad numerum de toată frumusețea. În realitate, cota Sfinxului este de 9. Metri. Deși mai dau erori, topografii militari români sunt infinit mai…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 74 Bucura Dumbravă, vârful. Ocolit. În anul 1910, cele două vârfuri secundare ale Muntelui Omu nu aveau o denumire proprie. Haret menționează numai altitudini: ”Omul – Vama Strunga. – Drum bun de cal și de picior, lucrat de grăniceri și numit Drumul Grănicerilor. El urmează frontiera Țărei. Dist. Este cam 10 km. Poteca, lată…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 103 Vârful Bucura Dumbravă. În căutările sale, marcate de inconsecvența pe care o regreta nu lipsit de sănătoasă autoironie, Dan Corneliu Brăneanu ajunsese la concluzia că: ”Vf. Bucura a fost astfel botezat în 1936 sau la finele lui 1935”1. La rândul nostru, adăugăm că era deja consacrat în vara-toamna anului 19342. Posibil…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 380 ”O viață nefolositoare, e o moarte timpurie” Goethe Amorsa teosofică. ”Secretul doctorului Honigberger” (Mircea Eliade, princeps 1940) propune un amestec de real și fantezie greu de deslușit la o lectură exaltată, lipsită de aparat critic. Datorită trimiterilor la tehnici ”secrete” indiene și la ”Tărâmul nevăzut” (Shambala), nuvela era lectură obligatorie în cercurile…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 99 Punere în temă. ”Interesul pentru acest vârf de munte mi-a fost stârnit în primul rând tocmai de cele două nume pe care le poartă: de numele Bucura Dumbravă datorită unor informații pe care le dă Mircea Eliade în povestirea «Secretul doctorului Honigberger»*, iar de numele Vârful Ocolit datorită rezonanței simbolice realizate de alăturarea…