Conspirați(onism)

Îi știți. Colcăie de ceva timp printre noi. Vorbim de acei întârziați care-și bazează cultura generală pe ”Sfântul Google”, invocă afectați aforisme pescuite pe Facebook și link-ul le ține loc de unică referință.

Pentru ei cineva a creat acest neologism, webografie (ce e bibliografia pentru cărți, e webografia pentru linkuri web). Un concept oarecum inutil, dar care oferă o anumită respectabilitate (gratuită) unora.

Nu știm în ce măsură ”webografie” este de găsit în limba română. Noi l-am întâlnit, pasager, în franceză și engleză.

Însă ca popor cu fibră protocronistă, ne putem lăuda cu o colecție de cărți bazate exclusiv pe webografie. După cum spunea domnu’ Felix: ”Idiotul ăsta de D.S.B. s-a apucat să transcrie Internetul”.

Cam așa ceva, cu mica completare că idiotul n-ar mai fi complet idiot dacă ar ști măcar ce și de unde să copieze. Pe când el își compune webografia din cele mai imunde site-uri de clickbeit și FakeNews. Dacă s-ar duce la sat cu gargara lui proastă (dar scrisă, să rămână!), l-ar încinge babele cu coada sapei pe spinare. Doar la oraș fuge lumea să-i cumpere broșurile de la chioșcurile de ziare…

Weblinks K001

N.B. Din păcate, este prea puțin abordat subiectul acestui veritabil instrument de normare și reglare socială. De la coada sapei pleacă bunul simț și cu aceeași terminație lemnoasă a fost cultivat vreme de milenii. De-abia la oraș s-a pierdut el, că n-ai cum să zgârmi asfaltul și cimentul cu sapa. Am avut o mătuță, Țața, care și la 90 de ani lucra grădina. O cocoșase bătrânețea de aproape atingea cu capul pământul, dar muncea. Îmi place să-mi imaginez cum venea la ea fonful ăla cu texte despre athanorul labios și cum pleca îndoit de durere, ținându-se de șale.