J. B.

În literatura dacomană, poziția lui I. I. Andrieșescu față de Nicolae Densușianu și ”Dacia Preistorică” este amintită tangențial, fără citare și fără referențiere. Înlăturăm acest neajuns mai jos, atrăgând atenția asupra formulării ”și aici” (evidențiată de noi în text),  ceea ce-ar india că mai există trimiteri anterioare:

 

Greșit dar cine crede, că timpurile preistorice se pierd într’un noian de ipoteze, de presumpțiuni și concluziuni mai mult sau mai puțin verosimile, dintr’o îndepărtată lume total sălbatică, ale cărei contururi se pierd în necunoscut. Nu poate fi ceva mai greșit și într’o mai mare contrazicere cu mulțimea nenumărată a faptelor, existente peste tot, aiurea ca și la noi, astăzi mai puțin cunoscute, mâine mai bine. (…) Preistoria, fie zis în treacăt și aici (s.n.), nu e o disciplină care să îmbine laolaltă știri legendare, antice sau moderne, și să le puie, silnic, alăturea cu anumite date din vechi-izvoare, însoțindu-le ici-colo de o superficială cunoaștere a terenului, care dar toate împreună să conducă, firește, la încheieri fantastice, cu linii de amănunt total false. Așa a crezut la noi răposatul N. Densușianu, a cărui uriașă muncă în nici un caz nu a dus la ceeace se chiamă opera sa (Dacia preistorică, București, 19121), din nefericire răspândită și uneori comentată cu înminunată evlavie. Preistoria, lipsită fiind de izvoare scrise, își are izvoarele ei în pământ. Numai pe măsura cunoașterii acestora se poate și se va putea ști și la noi ce a fost odată, cu garanție de autenticitate și conștiincioasă prezentare neprevenită. Cu totul ciudat, că în timp ce lucruri, cari aparțin evident trecutului – (și avem destule) – sunt considerate încă la noi ca un prilej de plăsmuiri imaginative, sau sunt ignorate, ca nespunând mare lucru, construcții absolut fantastice găsesc mai multă crezare și credit. Este, de sigur, încă un simptom concordant, dar trecător, inerent stadiului culturii noastre științifice generale de astăzi. Cum s’a întâmplat și aiurea, și la noi va fi curând altfel. Dar aceasta e o altă chestiune, pe care numai în treacăt m’am simțit dator să o ating2.

 

Lăsând amănuntele la o parte, nu putem să nu remarcăm actualitatea ideilor enunțate:

să îmbine laolaltă știri legendare, antice sau moderne, și să le puie, silnic, alăturea cu anumite date din vechi-izvoare, însoțindu-le ici-colo de o superficială cunoaștere a terenului, care dar toate împreună să conducă, firește, la încheieri fantastice, cu linii de amănunt total false”.

Extratereștrii antici. Ozenistică. Traco- geto-dacomani. Câte și mai câte își trag seva din ”Metodă”. Nicolae Densușianu, era un om de bună credință; pe-ăștia mai noi numai fraierii îi bănuie de gânduri curate.

 

Note: 1În realitate 1913; 2I. Andrieșescu – ”Dela Preistorie la Evul-Mediu. Păreri îndrumătoare și fapte arheologice și istorie”, Cultura naționașp, București, 1924, pg. 17-18

 

Sursa foto: arheologi.ro