Câteva notițe, serializate, pe marginea unor discuții semiprivate despre noul curs ozenistic marca ASFAN-România.
(II) Un design dubios. În anii ʼ40, F. Onița lansa o propunere: limitarea prin testare a accesului la anumite tipuri de cunoaștere (recte studii superioare). Aparent revoluționare, ideile lui Onița erau în deplin acord cu tradiția inițiatică autentică.
Sistemul propus era trilateral: erau vizate personalitatea, aptitudinile (talentul) și noutate, caracterul persoanei. În viziunea lui, asta împiedica lupii să intre între oi. Din varii motive, printre care obtuzitatea factorilor de răspundere, și mai ales din păcate, aceste dezvoltări au rămas literă moartă. (Amintim doar că vestele explozive pe care le îmbracă teroriștii sinucigași nu sunt meșterite de ei, în bucătărie, ci de ingineri și chimiști diplomați, dotați după toate regulile artei. Amintim, de asemenea, că termenul de teroriști kamikaze este impropriu și dezonorant – piloții japonezi erau militari care acționau într-un teatru de operațiuni, luând ca țintă obiective și personal militar, nu civili nevinovați!)
Am menționat deja ”cursurile” ufologice ținute în cadrul ASFAN-România de Dan D. Farcaș. Ele păcătuiesc prin conținut, formă și metodă.
-
-
- Sunt și nu sunt cursuri, ci mai degrabă viziunea lui Farcaș asupra domeniului, prezentată cât de cât structurat, în interminabile monologuri specifice. Adică el prezintă altora, din postura de ”profesor”, cât a putut și vrut să înțeleagă din cât a avut acces. Amintim că deși omul cunoaște foarte bine falsitatea unor ”cazuri”, pentru care falsitate i s-au oferit dovezi concludente, continuă nonșalant să le prezinte pe unde apucă ca reale. În cel mai fericit caz se poate spune că este… subiectiv;
- Nu există niciun fel de triere a aderenților. Astfel se face că unor cursanți, vizibil zduncinați psihic, pur și simplu le alimentează delirul, ba chiar le oferă generos mijloacele de a-i sminti pe alții. De data asta cu diplomă de absolvire. Nu este nicio întâmplare și nicio coincidență; D.D. Farcaș are un istoric bogat în astfel de manipulațiuni;
- În orice proces de învățare, nu contează neapărat scopul, ci drumul parcurs, deprinderea a unui ceva pe care nici n-am ști cum să-l numim concis. Un fel de scurtcircuit mintal, o intuiție care vine din buna cunoaștere dublată de experiență. Nu poate exista cunoaștere autentică lipsită de orice rigoare și comandament; pur și simplu a turna cunoștințe în capul cuiva, cum face Farcaș&Co. nu înseamnă învățare, ci, cel mult, o formă primitivă de îndoctrinare pasivă.
-
Dintr-o perspectivă subiectivă, putem fi considerați răutăcioși. În fond, D.D. Farcaș și ASFAN doar se aliniază la tendința postmodernă a destrămării individului prin fel de fel de ”cursuri” și ”dezvoltări personale”. Îl știm ateist, dar poate să mediteze, intelectualist măcar, la Matei 18:7 – ”Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala”.
(va urma)
În antetul foto, o altă pisică…