J. B.

Internautica autohtonă de ”fenomene și mistere” a fost dominată autoritar mult timp de ceea ce noi am numit ”Frăția traducătorilor”. Ce făceau? Furau din afară texte, le traduceau/adaptau și lansau pe bandă rulantă ”premiere pe Internet” (sic!). Deloc originali, ei doar au adaptat la viteza digitală practica compilării și plagiatului care i-a transformat în experți pe câțiva înainte și după 1990 (de exemplu, răposatul Paul Ștefănescu era atât de nesimțit și indolent încât nici măcar nu insera ligaturi între hălcile de zeci de pagini preluate de la alții).

Leneși și superficiali, hoțanii vechi și cei noi, trăiesc cu ideea că trebuie să inventezi, să minți și să umfli ca să ai subiect. Ceea ce este pe de-a-ntregul fals.

Exemplu:

De la Hector Savinien de Cyrano de Bergerac (1619-1655) ne-au rămas niște utopii filosofice, cu nuanțe ironice de toată frumusețea. Anticipează zborul cosmic cu echipaj uman, racheta în trepte, imponderabilitatea, radioul și becul.

Ba chiar avea idei (proto) paleoastronautice:

Și, tot Cyrano, încearcă să ne convingă despre faptul că asemenea cunoștințe înaintate, incompatibile cu nivelul dezvoltării științei și tehnicii din vremea sa ar proveni din legăturile pământenilor cu extratereștrii, cu locuitorii altor lumi, care – după părerea sa – nu ar fi încetat nici o dată să-și facă apariția pe planeta noastră, în tot lungul istoriei ei1.

 

 

Pentru detalii, recomandăm volumul ”Mari enigme ale lumii2, semnat de doi ruși.

***

Revenind la ”Frăție”. Presa habarnist-deontoloagă indică invariabil ca sursă a acestor scrânteli Rusia. Pentru că e nevoie de un bau-bau, pentru că așa vor stăpânii capitaliști, pentru că, în final, atât o duce mintea. Realitatea este că materialele provin din limbi de circulație internațională: engleză, franceză, mai rar germană. Și e ușor de verificat; nici măcar nu trebuie să-l căutați pe băiatul de la Iași, pe fata de la Brașov, pe brăilean și pe alții.

 

 

Notă: 1Ad. I. Serghie – ”Cyrano de Bergerac și… aparatul de radio”, în ”Scânteia tineretului”,  nr. 4755/30.08.1964, pg. 2; 2Nikolai Nepomniasci, Andrei Nizovski – ”Mari enigme ale lumii”, EuroPress Group, ediție digitală, București, 2009, pg. 439-41.