Conform unor filosofii şi sisteme religioase, numerele şi relaţiile dintre ele au fost folosite de Dumnezeu la crearea şi rânduirea lumii. Astfel ia naştere conceptul unei aritmetici superioare, căreia aritmetica comună îi este doar o copie deformată şi prin urmare imperfectă. Încercarea de a pătrunde regulile şi tainele acestei aritmetici superioare se numeşte Aritmosofie.
Făcând abstracţie de cronologia conceptelor, pentru a uşura o clasificare inteligibilă, vom spune că Aritmosofia1 cuprinde o parte teoretică (sau speculativă) – Mathesa2 şi o parte practică (operatorie sau ”mistică”) – Aritmologia3. Legată de Aritmologie, Aritmancia4 reprezintă o practică divinatorie cu ajutorul numerelor.
De-a lungul timpului şi de la autor la autor, aceste trei categorii ori s-au confundat, ori şi-au împrumutat ”carne” una celeilalte, astfel încât termenii trebuie revizuiţi în funcţie de operele analizate.
Dorim să oferim un număr egal de exemple menite să demonstreze adevăratul haos terminologic care înconjoară aceşti termeni:
Athanasius Kircher – ”Arithmologia sive De abditis numerorum mysteriis”5 (Varesi, Rome, 1665). O operă complexă având la bază dezvoltările numerice; cuprinde largi secţiuni despre gematrie, Isopsepie, pătrate şi sigilii magice.
Leonid Zhmud6 – Arithmology: ”termenul a fost inventat de A. Delatte (1915, 139), care, în cartea sa despre literatura lui Pitagora, definea aritmologia ca «un gen însemnări asupra modului de formare, semnificația și importanța primelor zece numere, în care buna cercetare științifică este amestecată cu fantezii religioase și de filozofice»”.
Pierre Riffard7 – Aritmosofie: ”Cunoaşterea esoterică a numerelor. A se deosebi de aritmologie (ştiinţa exoterică a numerelor), ştiinţa numerelor (cunoaştere esoterică şi practică iniţiatică a numerelor)”.
Aşadar, un termen inventat în 1915 apare la un clasic renascentist cu aproape 3 secole mai devreme şi acoperă domenii diferite; definiţia unui dicţionar al esoterismului prezintă evidente contradicţii interne…
Ultima sosită, cam pe la începutul sec. XX, Numerologia, se doreşte a fi ”o ramură a cunoaşerii care tratează semnificaţia [esoterică] a numerelor”. Însăşi denumirea hibridă8, construită pe rădăcini din latină şi gracă, ne indică un produs artificios şi eclectic. În ciuda originilor arhaice auto-proclamate şi ultramediatizării de care are parte în cultura New-Age, numerologia pare a fi o Gematrie bărbierită de substratul iudaic şi o Isopsepie redusă la algebră.
Note: 1Aritmosofie (din lb. greacă ”arithmos” – număr şi ”sofia” – înţelepciune; în lb. engleză – arithmosophy). Într-o traducere literală, ar însemna ”Filosofia numerelor”; 2Influenţat de ideile rozacruciene de înlănţuire a ştiinţelor şi unitate a cunoaşterii, Rene Descartes a tatonat ”ideea unei ştiinţe universale (în lb. latină Mathesis universalis) care să unifice întreaga cunoaştere prin intermediul matematicii”. Din păcate, Descartes s-a oprit la misterele lumii văzute; noi folosim aici Mathesa sa într-un sens extins. A se vedea, cu precauţiile de rigoare, cartea lui Amir D. Aczel – ”Însemnările secrete ale lui Descartes” (Ed. Nemira, 2008), din care am extras citatul de mai sus; 3Aritmologia (din lb. greacă ”arithmos” – număr şi ”logos” – cuvânt, ştiinţă; în lb. engleză – arithmology) – ”Ştiinţa numerelor”; 4Aritmancie (din lb. greacă ”arithmos” – număr şi ”manteia” – divinaţie; în lb. engleză ”arithmancy”) – Divinaţia prin mijlocirea numerelor; 5Originalul este redactat în latină şi este disponibil pe Internet în format digital hires la mai multe biblioteci, printre care Bayerische StaatsBibliotek; 6Leonid Zhmud – ”Greek Arihtmology. Pythagoras or Plato?” (pg. 1), articol disponibil on-line pe site-ul academia.edu. Zhumad face trimitere la A. Delatte – ”Etudes sur la litterature pythagoricienne” (Paris, 1915); 7Pierre Riffard – ”Dicţionarul esoterismului” (Ed. Nemira, Bucureşti, 1998, pg. 40); 8Numerologia (din lb. latină ”numerus” – număr şi lb. greacă ”logos”; în limba engleză ”numerology”). Cel mai probabil, termenul a fost introdus de dr. Julia Seton (1862-1950). Construcţia corect lexicală este Aritmologia.