J. B.

Etimologia sintagmei AZOTH este controversată: în general se consideră a fi o alterare a termenului ”azoc”, la rândul său o alterare a cuvântului arab ”al-zā’būq” însemnând mercur. În universul alchimiei, AZOTH a îmbrăcat mai multe sensuri, în funcţie de epocă şi autor.

Însă nu sensurile acestui cuvânt ne interesează acum, ci originea unei elaborări cabalistice care pretinde că-l explică: ”Ortografierea este formată din literele inițiale ale alfabetelor englez1, greac și ebraic, urmate de literele finale din alfabetul englez (Z), alfabetul grecesc (Omega) și alfabetul ebraic (Tau)2.

Afirmaţia este întinerită excesiv, fiind atribuită fie lui Aleister Crowley3, fie lui Eliphas Levi. Confruntarea lucrării lui Crowley ne trimite la un ”Appendix I – Qabalistic Data”, care pare mai degrabă o contribuţie a editorului cărţii, Stephen Skinner. Cu o mare probabilitate, inserţia internautică este opera zgomotoşilor apologeţi ai tristului mag de vodevil, cu atât mai mult cu cât li s-a atras atenţia asupra erorii comise.

În ceea ce ne priveşte, am identificat paragraful într-o lucrare a lui B. Valentinus4: ”… car il est A & O: present en tout lieu, les Philosophes m’ont orne du nom d’Azoth, les Latins A & Z, des Grecs et ά & ώ), des Hébreux5 א & ת, tous lesquels noms signifient & sont Azoth6.

 

Basil Valentin - Les Douze Clefs de Philosophie - Azoth ... (1660)

 

Pornind de la compunerea acestui cuvânt şi acceptând drept corectă explicaţia furnizată mai sus, avem de a face cu o tehnică din Kabbala literară – Notariqon.

De remarcat şi unul dintre portretele lui Paracelsus7 în care, terminaţia mânerului spadei poartă inscripţia AZOTH.

 

Portret şi lupă : Paracelsus - Astronomica et Astrologica (1567)

 

Note: 1Probabil autorul se referă la varianta mult mai coerentă a alfabetului latin; 2Conform Wikipedia; 3Aceeaşi pagină din Wikipedia face trimitere în mod eronat la ”Magical Diaries of Aleister Crowley: Tunisia, 1923”, Crowley, Aleister (1996). ”The magical Diaries of Aleister Crowley: Tunisia 1923” (Weiser Books. pp. 229–230); 4Personaj fictiv pus în scenă de adversarii şi detractorii lui Paracelsus. Cu o mare probabilitate, opera sa este un efort colectiv al acestora. Lui B. Valentinus îi sunt atribuite şi prin urmare antedatate, majoritatea ideilor de forţă şi realizărilor lui Paracelsus; 5Literele ebraice Aleph & Tau; 6Basil Valentin – ”Les Douze Clefs de Philosophie – Azoth, ou le moyen de faire l’Or cache des Philosophes” (Pierre Moet, Paris, 1660; pg. 175); 7Paracelsus – ”Astronomica et Astrologica” (Arnoldi Byrckmans, Coln, 1567; pg. 21). Originalul este redactat în latină şi este disponibil pe Internet în format digital hires la mai multe biblioteci, printre care Bayerische StaatsBibliotek.