J. B.

Comoara cea mai de preț a escrocilor este prostia omenească. Ăsta ar trebui să fie motto-ul unei mici serii dedicate ”comorilor” din Mehedinți.

Începem cu extrase din presa epocii, referitoare la detecții, hărți ale comorilor, lăcomie, îndelungi căutări și eșec total. În 1935 se căutau tezaure babane.

Împărțim materialul documentar în trei galerii, fiecare încadrând o publicație: ”Universul”, ”Curentul” și ”Dimineața”. Este interesant de observat cum tonul și abordarea diferă în funcție de gazetă.

 

 

În galerie:

    1. *** – ”Pe urmele unor numeroase comori din jud. Mehedinți”, în Universul”, nr. 238/ 30.08.1935, pg. 10;
    2. *** – ”Lucrări pentru găsirea comorilor din Mehedinți continuă”, în ”Universul”, nr. 240/ 1.09.1935, pg. 12;
    3. Em. Lega – ”Ce este cu comorile din Mehedinți”, în ”Universul”, nr. 252/ 13.09.1935, pg. 10;
    4. G. Lungescu – ”Tezaurul lui Decebal”, în ”Universul”, , nr. 197/ 19.07.1944, pg. 3.

Ultima intrare datează din 1944. Încă nu se găsise nimic. Dar ”cercetările” continuă; dovadă un articol din ”Cronica română” (2003).

 

 

În galerie:

    1. *** – ”Pe urmele comorilor descoperite în Oltenia”, înCurentul”, nr. 2720/ 31.08.1935, pg. 9;
    2. A. Pomescu – ”Comorile fantome din Oltenia”, în ”Curentul”, nr. 2722/ 2.09.1935, pg. 3;
    3. A. Pomescu – ”Cum se păcălesc savanții uneori”, în ”Curentul”, nr. 2725/ 5.09.1935, pg. 6;
    4. A. Pomescu – ”În jurul comorile fantome din Oltenia”, în ”Curentul”, nr. 2735/ 15.09.1935, pg. 7.

Un fragment ne-a atras atenția:

Am fost singurul ziar care am căutat, dela început, în chestia comorilor din Oltenia, să avem o atitudine mai mult pesimistă, cu atât mai mult cu cât cunoşteam cât de mult exagerează poporul în asemenea împrejurări, luându-şi, aproape întotdeauna speranţele drept realităţi.

Pe de altă parte, autorităţile căutaseră să învălue cercetările întrʼun mister cu totul ne la locul lui, iar faimoasele ”documente”, pe baza cărora nu mai rămânea decât să se ia comoara ”din oală”’, fuseseră date spre cercetare Siguranţei Statului, ceeace era o garanţie de mister, dacă voiţi, dar nu una de adevăr ştiinţific.

În urma cercetărilor pe cari le-am întreprins la faţa locului, ne-am dat seama, de la început, că se făcuse prea multă vâlvă în jurul unor ”documente” apocrife şi în jurul unor comori ce aveau să vină.

Am căutat să pătrundem alt mister: acela al ciudatei tăceri în care forurile ştiinţifice şi, în speţă, comisia Monumentelor Istorice, căreia îl incumbă deslegarea tainelor lăsate de strămoşi în pământul nostru, se învăluise în tot timpul cât a durat desfăşurarea senzaţionalului în presa bucureşteană.

Iată că misterul începe să se lămurească…”.

Autorul, A. Pomescu acuză lateral instituțiile de ordine publică și științifice de inadecvare și de alimentarea trambalării senzaționalistice a situației. Asta în 1935. Din propria experiență a investigării afacerii așa-ziselor Tăblițe ”de la Sinaia” pot depune mărturie că nimic nu s-a schimbat nici în secolul XXI.

 

 

În galerie:

    1. Alex. F. Mihail – ”Tot se mai caută comorile din Mehedinți”, în ”Dimineața”, nr. 10307/ 5.09.1935, pg. 5;
    2. Alex. F. Mihail – ”Taina comorilor din Mehedinți”, în ”Dimineața”, nr. 10308/ 6.09.1935, pg. 3;
    3. G.P. – ”În jurul comorilor din Oltenia”, în ”Dimineața”, nr. 10317/ 15.09.1935, pg. 7.

(va urma)