Octogonul lui Pavel Coruț și Grigoraș Em. C.

Regretatul nostru prieten Ioan Olaru, Dumnezeu să-l odihnească, purta cu distincție la inelar un fel de piuliță de argint, de tip M (profil octogonal). Spunea oricui era dispus să-l asculte că bijuteria este un semn al apartenenței lui la ”Octogon”. În ciuda sfaturilor bine intenționate, omul vorbea vrute și nevrute și aproape sigur de la asta i s-a tras și sfârșitul prematur. E o poveste pentru altădată. Deocamdată reținem că pe când trupul neînsuflețit era depus la capela orașului Fieni, inelul octogonal a fost furat.

Deoarece în jurul acestei organizații fantomatice și improbabile, Octogonul, s-au  țesut numeroase legende, considerăm că a venit timpul să le arătăm originea.

În primul rând, octogonul. Trecând peste simbolistica coruțiană, de legendare beletristică, este asimilat simbolului Roza Vânturilor și se traduce prin acțiune informativ-operativă în toate direcțiile și pe toate planurile (360°). Misticismul arondat este de împrumut; Roza face parte din vocabularul structurilor de informații.

Cât despre ”istoria” lui, structurată după modelul ”legendar” al masonilor, ea poate fi urmărită pas cu pas în sens invers cronologic.

Genitorul este Em. C. Grigoraș, un fantezist interbelic care a aplicat rudimente de criptologie pentru a transplanta în istoria Țărilor Române o încrengătură de secte, dintre care una, Biserica Egipteană, de extracție dacică, deceneică. I-au urmat Mihail Sadoveanu (”Creanga de Aur”, 1933), Vasile Lovinescu aka Geticus (”La Dacie hyperboréenne”, 1936-7) și Radu Theodoru, care a preluat idei și date de la cei trei și le-a integrat în beletristica sa.

Deoarece nu ne propunem să epuizăm subiectul, ci doar să-l introducem pe Em. C. Grigoraș, vă prezentăm în continuare un rezumat al operei lui, apărut în ”Știință și Tehnică” (nr. 2/1990, pg. 22), și o colecție de articole din ”Dimineța”:

 

 

În galerie:

1. 1. 1. Em. C. Grigoraș – ”Runele dela Bunești”, în ”Dimineața”, nr. 8921/ 25.10.1931, pg. 3;
      2. P. Constantinescu-Iași – ”«Runele» dela Bunești”, în ”Dimineața”, nr. 8927/ 31.10.1931, pg. 3;
      3. Em. C. Grigoraș – ”Tot sarcofagul lui Ovid”, în ”Dimineața”, nr. 8942/ 15.11.1931, pg. 3;
      4. Em. C. Grigoraș – ”Biserica domnescă dela Argeș”, în ”Dimineața”, nr. 9697/ 25.12.1933, pg. 21;
      5. Em. C. Grigoraș – ”Criptografia la Snagov”, în ”Dimineața”, nr. 9804/ 15.04.1934, pg. 3;
      6. Dinu V. Rosetti – ”Dispută între arheologi”, în ”Dimineața”, nr. 9806/ 17.04.1934, pg. 8;
      7. Em. C. Grigoraș – ”Cripte și criptografi la Snagov”, în ”Dimineața”, nr. 9813/ 24.04.1934, pg. 3;
      8. Nicolae Argeș – ”Vechimea mânăstirii Snagov”, în ”Dimineața”, nr. 9821/ 02.05.1934, pg. 3.

 

N.B. O ficțiune similară a produs vechiul nostru client Victor Niță (aka Tim Ronin, anturat cu halteristul Rudan Vasile) sub numele de ”Nucleul”. Oricine e familiarizat cu structurile de intelligence înțelege că un stat deține niște monopoluri. Nicăieri și niciodată un stat nu permite proliferarea unor structuri concurente de acest tip, pentru care ”rebele” este doar un eufemism, indiferent de motivația care a stat la baza agregării lor.