”OZN”-ul de la Sighișoara (I)

Cu mult timp în urmă, Editura Grai din Târgu-Mureș a lansat un set de hărți tematice (”România plus” și ”Pe urmele lui…”) dintre cele mai interesante. Ele pot fi achiziționate de pe site-ul web al editurii, www.edituragrai.ro. Au o construcție inedită și practică: o față este reprezentată de harta în sine, locurile de interes fiind marcate cu numere de identificare. Pe verso, fiecărui număr îi corespunde un text sumar, dar concis, cu rol explicativ.

O astfel de hartă din seria ”România Plus” este ”+ Locuri și lucruri misterioase”. Harta localizează și descrie bilingv (în română și engleză) 50 de locații. Textele descriptive îi aparțin lui Peter Leb (†), cunoscut pasionaților genului ca redactor la revista ”RUFOR”

La numărul 41, cu mențiunea ”Sighișoara (Jud. Mureș) G5”, găsim, pe lânga alte informații care țin de istorii și locuri neobișnuite ale orașului și următoarea mențiune: ”La Biserica lutherană din Cetate [s.n.] se află o reprezentare pictată pe lemn: deasupra unei biserici planează un obiect discoideal, artizanal, amintind de clasicele farfurii zburatoare”.

Am fost la Sighișoara și vă vom relata ce-am aflat despre acest subiect. Ajunși în Cetate, am întrebat localnicii (dintre cei care se ocupau cu vânzarea a fel de fel de nimicuri turiștilor) care este biserica lutherană. Au ridicat nedumeriți din umeri. De-abia apoi am aflat că ei numeau locația Biserica Evanghelică (de fapt nici unul nu greșea, denumirea completă fiind de Biserica Evanghelică Luterană).

Știind acestea, la biserică se ajunge ușor, fiind plasată chiar lângă Turnul cu ceas. De o parte și de alta a încăperii principale se află, plasate la nivelul balconului, o serie de plăci pictate de lemn. Cea care ne interesa se află imediat în dreapta anvonului, privind spre altar. Aflată la înălțime, analiza detaliată este dificilă. Fotografiatul este interzis în biserică, dar îngrijitorul a avut amabiliatea de a ne lăsa să facem ”o poză – două”. De altfel, se poate cumpăra o ilustrație chiar cu acest subiect.

Pictura, pe lemn, este veche și parțial deteriorată. Stricăciunile sunt atât mecanice (a se vedea seria verticală de trei găuri de pe partea stângă), cât și proprii unei expuneri neadecvate (umflarea și crăparea stratului de vopsea, pierderea intensității culorilor, etc.). Subiectul pictural se distinge totuși destul de clar.

Sub imagine se află un text german, scris cu litere gotice, extras din Psalmul 84:12: ”Domnul Dumnezeu este un soare şi un scut [s.n.]”. În unele surse figurează ca versetul 11, în altele ca versetul 12. Această diferență apare deoarece în textele ebraice notarea 84:1-12 este numărată 84:2-13.

Figura centrală pare a fi compusă din două părți. Această distincție este justificată și de diferența coloristică: discul este auriu, partea superioară este roșu spre ocru. Așadar forma de “pălărie” – specifică unor OZN – cade. În extremis, partea roșie ar putea fi considerată “jet reactiv”, dar suprafața de difuzie nu sprijină această interpretare. Credem că interpretarea figurii centrale ca OZN, deși posibilă forând probabilitaţile, este greșită în fapt.

Afirmăm că partea roșie reprezintă de fapt un braț, ”Brațul lui Dumnezeu” care ține un scut, extremitatea superioară a brațului pierzându-se în zona ilustrată cu nori. De altfel, această explicație este în deplină concordanță cu legenda imaginii, textul explicativ extras din Psalmi.

Dacă totuși se insistă pe o interpretare alternativă, va trebui să se efectueze un set de fotografii cu teleobiectiv și iluminare artificială dedicată, pentru a putea fi identificate și cele mai mici detalii ale picturii.