Cum aminteam într-un material precedent, Sfinxul de la Stănilești nu există în Vâlcea și nicăieri în România; de fapt nu există deloc. Așadar căutarea noastră nu s-a desfășurat pe teren, ci prin publicistica vremii, încercând să găsim sursa primară.
Originea erorii pare a fi un articol publicat de Călin N. Turcu în ”Almanah Turistic” 1976:
”Se afirmă pe bună dreptate, că în Carpaţii pe care îi îndrăgim atât de mult şi pe care îi străbatem adeseori, se află nenumărate stânci care au primit în popor numele de «sfincşi»: Sfinxul Bucegilor, cel mai cunoscut; Sfinxul din Bratocea, masivul Ciucaş; Sfinxul Banatului, de lângă Băile Herculane; Sfinxul de la Stănileşti [s.n.], de lângă muntele Cozia…”1.
Fraza conține și o sugestie falsă: originea colectivă, populară, a denumirii de ”sfinx”. Am spus deja și ne repetăm, este o titulatură de origine cultă, complet artificială și prin urmare fără tradiție. De altfel, chiar Prof. Turcu ne confirmă, în același articol, spusele: ”Încercăm să vă prezentăm de astă dată o stâncă mai puţin cunoscută, pe care am botezat-o provizoriu «Sfinxul stâncilor lui Solomon»”2.
Așadar, formațiunea cu pricina, devenită clasică între timp, nu se numea ”sfinx” din timpuri imemoriale, sau ”în [/din] popor”. Ci își trage numele de la domnia-sa, care a ”botezat-o” astfel!
Articolul semnat de C.N. Turcu menționează în premieră ”Sfinxul de la Pietrele lui Solomon”. Acesta îl identificase în cursul unei deplasări la Brașov, din 8-10 aprilie 19753.
Preluând la rândul lui, Silviu Neguț (”Spectacolele Terrei”, 1989) produce o nouă deformare ”plastică”4: Stănilești devine… ”Stănuleţi” [s.n.], iar ”de lângă” devine ”din”. De menționat că Turcu era profesor de ”educație, fizică și sport”; Neguț însă era ditamai geograful, profesor doctor universitar. O să mai amintim de ”întortocherile” megalitologice ale lui Neguț; sunt savuroase, cu toată doza de penibil.
Mulțumiri. Scanarea articolului se datorează Dlui. Mircea Datcu. Acum ceva timp, domnia-sa ne-a pus la dispoziție întreaga colecție a ”Almanahului Turistic”, dându-ne posibilitatea să digitalizăm în tihnă multe materiale interesante.
Note: 1,2Călin Turcu – ”Sfinxul de la stâncile lui Solomon”, în ”Almanah Turistic” 1976, pg. 133; 3După cum rezultă din Cartoteca Fototecii C.N. Turcu, digitalizată de C.I.D. (Caseta 48, pg. 16); 4Silviu Neguț – ”Spectacolele Terrei”, Ed. Sport-Turism, București, 1989, pg. 181.