T.R.E.I.

Sat Pir, comuna Pir, jud. SM

 

Legendele locale afirmă existenţa unui tunel între altarul Bisericii reformate (1440; str. Principală, 212) şi pivniţa Curiei Ibranyi (1584; str. Principală, 203), lung de aproximativ 500 m. Presupusa gură de acces din altarul bisericii este zidită. Unele bucăţi de cărămidă îngustă – cărora sătenii le spun ”ţigle” – găsite în timpul lucrărilor agricole şi răspândite după un model rectiliniu, par a indica posibilul traseu al tunelului.

 

 

De structura subterană se leagă o legendă urbană bizară: în timpul comuniştilor, în imobilul Curiei locuia o persoană plasată, datorită convingerilor sale politice, într-o formă (?!?) de arest la domiciliu. Foarte credincios, bărbatul ar fi săpat cei 500 m de galerie numai pentru a participa la slujbele religioase (care, nu erau – desigur! – supravegheate atent de Securitate).

Povestea pare a fi scornită de persoane care nu realizează ce efort şi expertiză sunt necesare pentru a realiza clandestin un tunel de 500 de metri, cu minim de materiale la dispoziţie şi cu unelte improprii. Dacă ar fi reală, aventura cetăţeanului din Pir – un mucenic al absurdului – ar fi mai teribilă decât munca sisifică ”la lingurică” prestată de Monte Cristo în sejurul de la Chateau d’If.

O variantă a legendei, mai puţin nebunească (şi deci mai credibilă!) afirmă că de fapt tunelul nu era opera celui cu slujbele duminicale, şi că ar fi mai vechi. Însă acesta l-a redescoperit şi folosit exact cum este descris în varianta ”hard”.