În cartea ”Secretele României subterane” (Ed. Triumf, 2013, pg. 175) aminteam de existenţa legendară, destul de problematică în fapt, a unei structuri subterane la Vălenii de munte (jud. Prahova):
”Biserica Adormirea Maicii Domnului din oraşul Vălenii de Munte, este ctitoria lui Hagi Stoian Clucerul şi a soţiei sale Ilinca, Hagiţa şi Clucereasa din Ceptura. Biserica a fost ridicată în anul 1680 pe vremea domniei lui Şerban Cantacuzino, pe temeliile fostei biserici a cetăţii Teleajenului, cetate arsă de oştenii lui Ştefan Cel Mare în anul 1474. În afară de cercetările arheologice, pisanii succesive, ultima redactată de N. Iorga întăresc legatura dintre actuala biserică şi cea a cetăţii Teleajenului: «Această sfântă şi dumnezeiască biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului s-a întemeiat pe locul unei vechi clădiri acolo unde a stat cetatea Teleajenului, de Hagi Steran la anul 1680 în domnia lui Şerban Cantacuzino Voevod».
Nu se ştie de când datează legenda existenţei unui tunel secret ce ducea de la biserica cetăţii la malul râului Teleajen, probabil un tunel de aprovizionare şi evacuare sub asediu. Poate că la formarea legendei a contribuit şi poziţionarea sa pe un dâmb, cu structuri masive de sare în subsol. Cercetarile arheologice întreprinse în anii ’77 – ’80 (după afectarea bisericii de marele cutremur din 1977) nu au identificat tunelul, deşi au pătruns cu săpături adânci în sfântul altar, unde se presupunea a fi gura acestuia.
Contactat telefonic de autor, părintele Albescu Ioan, cel care slujeşte aceasta Sfânta biserică, a fost circumspect în privinţa existenţei tunelului, spunând că «legenda există, dar arheologii n-au găsit nimic. Nu e dom’ne, niciun tunel!»”.
Dorim să adăugăm unele considerente şi fotografii ”de teren”:
Lupă după L-35-101- A-c (DTM, 1:25K). Adnotările ne aparțin.
-
-
- Este dificil de afirmat existenţa unui tunel la biserică. Totul pare a se baza doar pe o legendă locală; conform documentaţiei avută la dispoziţie, cercetările arheologice amănunţite nu au descoperit nimic relevant în această privinţă, ba chiar par a contrazice ipoteza;
- Nu este vorba de R. Teleajen (cum spune legenda locală), ci, cel mai probabil de pîrâul Parasca, care curge la E de biserică. În prezent este îndiguit, dar în trecut probabil zona era mlăştinoasă, constituind un teren de fugă (evadare sub asediu, posibil chiar aprovizionare secretă) propice;
- Biserica este situată pe un mameleon (o ridicătură a terenului). Conform topografiei, tunelul ar fi părăsit biserica în direcţia E. În prezent aproape tot frontul estic este bordat de construcţii moderne, ceea ce face improbabil ca, odată cu săparea fundaţiilor pentru clădiri să nu se fi identificat o intrare sau cel puţin un segment de galerie;
- Pentru o concluzie definitivă, este nevoie de efectuarea unei cercetări radiestezice sau Georadar pe un segment de cca. 50 m. liniari, la o depărtare de cca. 5-8 m. de absida altarului (extremitatea estică a bisericii).
-
Update: Dl. Prof. Ion Bocioacă din Vălenii de munte ne-a atras atenția asupra unor inexactități involuntare din materialul nostru. Unele se referă la o orientare mai exactă a traseului eventualului tunel (respectiv direcția N-N-E; altele, la detalii ale cercetării arheologice, trecute sub tăcere. Sperăm că Domnia-sa ne va preciza în detaliu tot ce ar trebui adăugat acestui material!
