Varianta lungă:
Povestea, așa cum este ea depănată de diverși interesați, e simplă. În timpul lucrărilor de terasament și fundație de la Castelul Peleș (sec. XIX, Sinaia), s-au descoperit numeroase artefacte de aur, cu înscrisuri și imagini în relief, dacice. Domnitorul Carol I, pus pe căpătuială sau doar strâmtorat de datorii, decide să și le însușească și le topește, nu înainte de a realiza local copii în plumb. Ulterior, două bucăți au ajuns la Mănăstirea Sinaia, altele în diferite colecții, iar grosul a fost depozitat la Muzeului Național de Antichități și ocultat de istorici.
Varianta scurtă:
Domnul neamț, jidov sau jidovit, era prost și ticălos; dacii nu erau barbari și își scriau istoria în aur, istoricii sunt sifilitici1.
Varianta de rezervă/ (acoperire):
Piesele nu au fost topite, iar copiile de plumb sunt doar… Plăcile au ajuns odată cu Tezaurul la ruși. Vladimir Putin (Putină?) are stră-strămoși români și o să ni le înapoieze pentru că…
Variații (numeroase, reproducem doar câteva):
Plăcile de aur au fost trimise de Carol I în Germania, le-a luat Carol al II-lea în exil și le-a lăsat cuiva prin testament, le-au luat rușii, sunt la Banca Națională, le-au răpit extratereștrii, n-au existat niciodată.
Glumim, că n-au existat niciodată nu este o ipoteză luată în calcul. Și asta pentru că ”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primește pomană…”.
Notă: 1Sifilisul este cea mai bună metaforă a dușmanului ascuns, perfid și tenace, care degradează națiunea din interior.
