Zilele trecute, 04.05.2023, am dat o fugă cu dr. I.F. până la Corbii de Piatră (jud. Argeș). S-au schimbat câte ceva pe acolo…
Autoritățile au descoperit ceva ce se cheamă turism și se adaptează cum pot. De exemplu, s-a lucrat un traseu cu balustrade și trepte care urcă stânca mănăstirii, oferind și un punct de belvedere pe terasa superioară:
Toate bune și frumoase, doar că pe timp umed scările sunt o adevărată capcană. Mare noroc că românii n-au intrat în zodia procesomaniei occidentale, pentru că altfel ”organizatorii” ar fi buni de plată la o nefăcută.
La ”rupestră” (așa-i zice lumea!) lipsesc în continuare delimitările (cordoanele de protecție), paza și biletul de intrare. Probabil cei în drept au rămas cu ideea pernicioasă a bunului întregului popor. Cât despre liber la distrugere, ca întotdeauna. Soroș i-a pus gând rău, nu idioții care ar trebui să ia măsuri și-i doare-n bască.
Familia Vlădescu și-a intrat în pâine. Dacă bătrâna Uța era un monument de bun simț și omenie, urmașii au ales să monetizeze legende vânătorești. Spiritul timpului. E dată-n pizda mă-sii prăjina tricoloră:
La ”pangar” se vinde o cărticică, ”Mănăstirea Corbii de Piatră. File de istorie”, prof. Ion Ilinescu, ierom. Ignatie Gorunescu, 2018, cu iz de monografie:
Este o ediție pirat (fără ISBN, fără CIP). Comercial, un produs de dumping – pur și simplu nu ai cum să justifici prețul de 15 lei (probabil alternativa era s-o dea la topit). Editorial însă, este ceva fără sens: pentru specialiști este rarefiată și redundantă, pentru turistul obișnuit o complicație inutilă și lipsită de atractivitate. E făcută doar ca să fie, oglindă vie a unui popor de ”intelectuali cu doctorat”.
Uimitor este cum fiul comunei și multă vreme un animator al ”misterelor” sale, înv. Ion N. Andreescu (†), nu este nici măcar menționat în lucrare. Deși amprenta ideilor sale este prezentă.
În ceea ce ne privește, am fost ireverențioși la adresa răposatului Andreescu (aici și aici), criticându-i pe bună dreptate unele exagerări. Dar până a-l șterge din istoria locului, cum fac cei doi autori, este cale lungă, nedreaptă și plină de ingratitudine. Nu știm ce a justificat această alegere nefericită, care nu le face deloc cinste. Mai ales că acel om, cu bunele și scăzămintele sale, este cheia dezvoltării turistice a comunei în viitor.
Există o dilemă a localităților mici, sortite a rămâne veșnice puncte de tranzit. Oricât ai lungi-o, mai mult de 2-2.5 h n-ai ce face la ”mănăstirea” Corbi. Și pleci, chiar dacă ar mai fi multe de văzut în preajmă. Chiar dacă s-au deschis pensiuni și alte alea. Obiectivele secundare menționate ar trebui amenajate, dar asta cere bani și autoritățile nu pot investi în ceva ce nu returnează bani din taxe și impozite (vezi evaziunea fiscală din turism). Soluții ar exista, sunt ieftine și efective. Voință să fie.
Multă vreme, am ignorat voluntar satisfacerea pulsiunilor conspiraționiste. Și poate că a fost o greșeală. Recuperăm dacă este nevoie. Exemplu: Ion N. Andreescu localiza pe platoul din vestul comunei urmele unei vaste așezări antice. Pe același platou se produc în prezent, periodic, diverși cântăcioși, în cadrul unor festivaluri de doi bani. De-asta trebuia trecut Andreescu la index, că le strica unora trenulețele financiare și voia-bună? Jucați-o pe-asta.
