Munții Făgăraş, jud. AG
În ceea ce priveşte simulacrul argolitic de la izvoarele Argeşului, numit în popor Căprăreasa, Densuşianu îl citează pe Marţian (Analele statistice, 1868, pg. 120): ”În pajiştea de la izvorul Argeşului se află o stâncă cu o figură de femeie purtând numele de Căprăreasa, care a fost împietrită din cauza asprimii vântului”.
Argeşul propriu-zis se forma la confluenţa râurilor Capra şi Buda, azi aflată sub nivelul apei, în ”coada” lacului de acumulare de la Vidraru. Aceeaşi soartă a împărtăşit-o şi Căprăreasa.
Nu este pentru prima dată când un lac artificial afectează vestigii istorice importante: ”Masa lui Traian” se află acum sub apa lacului Călimăneşti – Vâlcea, iar Piatra Teiului este periodic inundată de coada lacului Izvorul Muntelui – Bicaz. Este posibil, dar foarte improbabil ca în perioade foarte secetoase Căprăreasa să poată fi observată, la fel ca şi Piatra Teiului (care beneficiază, pentru comparaţie, de o poziţie mult mai favorabilă, de o înălţime şi un volum net superioare).
Asta dacă nu cumva, atunci când se referea la izvorul Argeşului, Marţian avea în vedere râul Buda (care izvorăşte din lacul glaciar Buda şi este considerat ”izvorul principal al bazinului hidrografic Argeş”) sau Capra (din lacul glaciar Capra). Numele Căprăreasa pare a fi mai degrabă legat de ocupaţia legendară a ”babei” împietrite, aidoma Dochiei, deşi această apropiere de râul Capra, nu ar trebui neglijată ab initio.
Preluând sursa Densuşianu, unii autori au repetat-o fără nici cea mai mică verificare sau detaliere, ignorând cu desăvârşire noua configurare antropică a terenului.
