În periodice de epocă aflăm, din când în când, știri despre tuneluri și subterane. Legende, zvonuri, descoperiri întâmplătoare. Ele sunt sursele care s-au distilat în memoria publică, dând naștere unei mitologii urbane, din care este dificil de disjuns adevărul de fabulație.
-
-
- Tunel de fugă la Zam (jud. HD)
-
Un articol despre viața și faptele baronului Nopcea, supranumit Față Neagră, datorită obiceiurilor sale de Zorro autohton. Își avea reședința la castelul din Zam. Lăudabil, autorul s-a documentat la fața locului:
”Istoria cunoaşte prea puţin pe acest ciudat personaj, care a fost spaima ţinutului la vechea graniţă a Ardealului dela Zam. După «Catarina Doamna Noastră», opera scriitorului Victor Aradi, şi după informaţiile pe care le-am cules la Zam, când am vizitat fostul lui castel, voi căuta să reconstitui pe cât posibil această figură de baron-haiduc”.
Despre calea subterană a baronului Nopcea:
”Din isprăvile acestui om ciudat se povesteşte, că seara după ce se despărţea de soţia sa, se retrăgea în apartamentele sale şi îmbrăcând alte haine îşi punea o mască neagră pe faţă, după care eşia din castel printr’un tunel subteran ce pornea din pivniţa castelului şi mergea până într’o grotă care se găsea în malul apei Almăşelului. De aici pornea la pândă în calea diligentelor oare veneau către Zam să treacă graniţa şi ameninţând cu moartea pe călători, îi jefuia. După ce termina cu aceste isprăvi se înapoia eu prada în castel pe acelaş drum subteran şi se culca apoi liniştit în apartamentele sale”. (sursa: Ion Mehedinșeanu – ”O vizită la castelul lui «Fața Neagră»”, în ”Adevărul”, nr. 13641/11.96.1928, pg. 3)
-
-
- Galerii mănăstirești la Deda (jud. MS)
-
Localnici caută comori monahale și găsesc galerii de piatră. Pline sau goale:
”La locul numit «Cetate», în apropiere de Deda-Bistra, câţiva ţărani s’au apucat să sape un tunel, care să-i ducă la comorile bănuite a fi ascunse în munte.
După săpături de 20 de metri, ţăranii au dat peste mai multe galerii de piatră, sub formă de zid.
Legenda spune că ar fi existat aci o mănăstire şi călugării ar fi ascuns comori în aceste tunele subterane”. (sursa: *** – ”Rezultatul unor săpături”, în ”Dimineața”, nr. 8742/27.04.1931, pg. 9)
-
-
- Tuneluri la Târgoviște (jud. DB)
-
Cercetările arheologice practicate în 1931 la Curtea Domnească din Târgoviște ”au scos la iveală noui temelii, care merg până lângă turnul Chindia, iar altele trec până înspre calea Domnească”:
”Bătrânii spun că sub aceste ziduri s’ar afla mai multe tuneluri, ce duc până la Mănăstirea Dealul, situată la o depărtare de cinci kilometri. Un tunel ar trece chiar pe sub râul Ialomiţa. De altfel la Mănăstirea Dealul se află o gură de tunel”. (sursa: *** – ”Săpături arheologice în jurul ruinelor palatului domnesc”, în ”Adevărul”, nr. 14634/ 17.09.1931, pg. 2)
-
-
- Tunel de fugă la Mănăstirea Cozia (jud. VL)
-
Neobositul călător Mihai Tican Rumano, ajuns la Cozia voevodală, află o legendă. Veche sau mai nouă, este despre un tunel pe sub Olt:
”Din biserică, aproape de altar, se spune că porni o galerie, care trece pe sub albia Oltului în partea cealaltă a râului. Prin această subterană se povesteşte că ar fi scăpat Voevodul Mircea, într’o dimineață, când năprasnicii Turci au năvălit pe neaşteptate, au dărâmat groasele ziduri, au prădat mănăstirea şi i-au pus foc”. (sursa: Mihai Tican – ”Cozia”, în ”Universul”, nr. 322/24.11.1934, pg. 8)
-
-
- Tunel la Deleni (jud. CT)
-
Un misterios și iimprobabil tunel lung de cca 2km, descoperit din întâmplare de niște excursioniști constănțeni. Denvelările amintite fac improbabilă identificarea cu un apeduct:
”În apropierea comunei Ghiolpunar (azi Șipotele, com. Deleni – n.n.) s’a dat peste un tunel a cărui lungime nu se cunoaște încă și care duce spre cătunul Viișoara în direcția Nord-Est.
Intrarea tunelului este intr’o coastă la marginea satului Ghiolpunar, având o înălțime de aproape un metru la gură iar după o distanță de 3-4 metri ea se mărește atât în lățime cât șl în înălțime, putând fi străbătut cu multă ușurință de mai multe persoane.
După o distanță de 100 m tunelul urcă o coastă mică și apoi scoboară din nou.
Aerul din tunel este respirabil pe o distanță de circa 2 km., cât a fost străbătut de excursioniștii ce l-au descoperit.
Terenul străbătut de tunel este in cea mai mare parte nisipos, iar pe unele locuri chiar stâncos.
În adâncimea tunelului trăesc numeroși lilieci șl alte viețuitoare iubitoare ale întunericului.
Se crede că acest tunel ar fi o rămășiță dint’un sistem de apărare al Romanilor, servind ca legătură între Cetatea Adam Klisi și o alta situată în direcția tunelului.
Intru cât până în prezent nu avem și alte lămuriri precise, relatăm faptul așa cum ne-a fost povestit de tânărul Tunase Vasile, unul dintre excursioniști și singurul care a parcurs cea mai mare distanță in interiorul tunelului (2 km), după care nu a mai putut suporta atmosfera prea grea.
Acest drum subpământean a durat aproape două ore. De remarcat este faptul că tunelul are urcușuri și scoborâșuri, probabil după sinuozitățile terenului”. (sursa: *** – ”Un tunel străvechiu descoperit lângă Adam-Klisi”, în ”Curentul”, nr. 2623/25.05.1935, pg. 7)
-
-
- Tunel străvechi la Brașov (jud. BV)
-
Lucrările edilitare dau la iveală un tunel ramificat, parțial colmatat:
”În cadrul planului de modernizare se execută la Braşov o mare lucrare pentru automatizarea telefoanelor.
O echipă de lucrători care săpa în centrul oraşului, vis-a-vis de tribunal, a făcut o descoperire senzaţională.
Lucrătorii au dat peste un tunel care are o înălţime de 1,80 metri şi o lăţime de 1,50 metri, construit fiind din cărămizi şi tencuit cu var hidraulic.
Continuându-se săpăturile, echipa de lucrători a putut constata că tunelul are direcţia către piaţa din jurul «Sfatului Negustoresc».
Circulaţia prin el este anevoioasă din cauza infiltraţiilor de apă care ating înălţimea de aproape un metru.
Din cercetările ce s’au făcut reese că de tunelul acesta se serveau Braşovenii încă de pe timpul năvălirilor barbare. Sunt indicii că tunelul ar avea mai multe ramificaţii în legătură cu zidurile şi turnurile din jurul vechil cetăţi a Braşovului ale cărei urme se pot vedea si astăzi.
Rezistenţa, tunelului se pare că este il azi foarte mare, datorită construcţiei sale”. (sursa: *** – ”Tunel străvechi descoperit la Brașov”, în ”Dimineața”, nr. 10903/ 29.04.1937, pg. 4)
-
-
- Tunel de fugă la Cetatea Făgărașului (jud. BV)
-
La Făgăraș, cetatea avea un tunel de fugă. Accesul în el, zidit, se cunoștea totuți în 1939:
”În cazul extrem, când Inamicul trecea prin apă şi se suia pe metereze şi intra în cetate, castelanii se refugiau printr’un tunel subteran. Acest tunel era pe o distanţă de 4½ km, trecând pe sub râul Olt, răspunzând tocmai în pădurea Calborului. Gura acestui tunel este şi azi marcată printr’o uşă ce a fost zidită nu de mult”. (sursa: Al. Marinescu – ”Monumentele istorice ale Făgărașului”, în ”Universul”, nr. 150/4.05.1939, pg. 12)
