Tăblițele ”de la Sinaia”

Pe piață circulă două două abordări distincte.

Plecând de la premiza (dovedită corectă!) că părți ale ansambului extins sunt împrăștiate în mai multe locații, unii încearcă să le repertorizeze. Avem de-a face cu acțiuni costisitoare de tip ”tentativă”: neconsecvente, nesistematice și prin urmare inevitabil incomplete.

În schimb, cealalalți sunt mai eficienți: aruncă numere fără nicio bază, într-un veritabil concurs al supralicitării. În fața unui auditoriu cultivat, sala s-ar goli repede, rămânând ca închipuiții să-și expună opiniile tencuielii de pe pereți. Însă adresându-se românilor, nu este cazul – se găsesc suficienți naivi care să-i asculte salivând pavlovian, din abundență.

Ce putem spune cu certitudine este că totalul crește de la o zi la alta. Situația este similară cu variația vechimii așa-zisei ”Piese de aluminiu de la Aiud”, bazată pe aprecieri impresioniste fără nicio bază serioasă: ”veacuri întregi, milenii, sau poate sute de milenii, sau poate chiar mai mult” devin ”zeci, sute de mii, sau poate chiar milioane de ani”. Când te joci fără discernământ cu vorbele, ajungi ușor de la veac  – ”interval de timp de o sută de ani” – la milioane de ani. Că nu te costă nimic, nici măcar credibilitatea.

***

Primul care oferă o indicație asupra numărului de artefacte este V. Ionescu:

Ele au fost descoperite mult mai multe. După câte am auzit, peste 60”. (…) un depozit întreg de plăci în pivniță (la Institutul de Arheologie din București – n.n.), zeci și zeci de bucăți dar numai în plumb1.

Îi urmează Cornelia Velcescu, a cărei cunoaștere se bazează exclusiv pe colaborările cui Institutul de Studii Istorice și Social-Politice:

”… 40 de tăblițe de aur de dimensiuni 15/10 cm., cu scriere dacă. (…) Au mai scăpat două, se află la muzeul mânăstirii din Sinaia”. Cornelia Velcescu – ”Inelul de la Ezerovo sec. V î.e.n.2;

Documentul a fost găsit împreună cu încă 60 de tăblițe de aur (…) se află în Colecția Muzeului Mînăstirii din Sinaia, iar celelalte, în depozitul Muzeului de Arheologie din București3;

… cele 60 de Tăbliţe Dace conservate de Pippidi în subsol la Muzeul de Arheologie Bucureşti4;

Velcescu nu aduce noutăți numerice, reproducând versiunea Ionescu. Diferența inițială (40 în loc de 60) pare a proveni dintr-o greșeală de înțelegere sau tipar.

 

UPDATE: ”în beciul institutului (IAB – n.n.) se aflau în acea perioadă 50 de asemenea piese”. (Ion Gheorghe, apud Dumitru Manolache – ”Tezaurul Dacic de la Sinaia. Legendă sau adevăr ocultat?”, Ed. Dacica, București, 2006, pg. 74). În ”Deochiul Gorgonei” este mai vag: ”în depozitul Institutului de Arheologie…”.

 

Note: 1Mărturia V.A.I.; 2Inelul de la Ezerovo sec. V î.e.n.”, SANIC, ISISP I, 99; martie 1978; 3Cornelia Velcescu – ”Documentul împărătesc de la Sinaia. România (datare și descifrare)”, ”Comunicarea nr. 6”, pg. 47. Material datat Paris, 29 iunie, 1984 și pus cu amabilitate la dispoziție de fiul ei, Leonard Velcescu; 4Scrisoare olografă expediată de C. Velcescu lui N. Copoiu, datată 18.01.1993, Paris. Fondul documentar Nicolae Copoiu – Luca Manta.