Context. Ulterior evenimentelor (mai mult sau mai puțin ufologice) de la Cerțești (jud. Galați), sub imperiul unor pusee din ce în ce mai pronunțate de impresionism local, plutonierul Adi-Marian Mancu rămâne inițial fără servici, apoi fără familie și în final cam fără nimic. Pozând în ipostaza de victimă inocentă împotriva căreia pare a conspira întreg universul, îl sensibilizează pe Călin N. Turcu, care îi promite ajutorul. Acesta va încerca să monteze o partidă de sprijin și o campanie de presă, dar va eșua, rămânând singur cuc într-o luptă sortită de la început eșecului.
La apelul din careul din Vălenii de Munte, Dan D. Farcaș refuză să apere poziția Mancu, ceea ce va declanșa reacția lui Turcu din materialul prezentat de noi. Raporturile sunt specifice a ceea ce noi numim gangsterismul ufologic românesc.
Comentarii. Acum ceva vreme, afirmațiile Simonei Miclăuș ne-ar fi făcut să aplaudăm mai ceva ca focile:
”De ce? Pentru simplul motiv că a oferit credibilitate cazului Cerțești din punct de vedere ufologic, bazându-se exclusiv pe liniile directoare în care «se încadrează» acest «caz tipic» cu «fenomenologie tipică». Părerea mea este că startul acesta este greșit. Tiparul fenomenologiei nu există, pentru simplul motiv că nu știm nici măcar ce sunt obiectele sau fenomenele respective. Deci, cum am putea sa suprapunem cazul peste un anumit șablon, apoi să-i bifăm «corectitudinea»/ «potriveala»?…”.
Între timp am aflat că percepția OZN/FAN este în întregime rezultatul unui construct codat socio-cultural, structurat pe niște tipare clare și decelabile, care nu ține cu nimic seama de adevărata origine și manifestare a fenomenului. Așadar, poziția lui Dan D. Farcaș – bifarea șablonului – este firească și adaptată momentului, chiar dacă probabil nici el nu realizează motivul acestei corectitudini.
Acuzele explicite ale lui Turcu îl iau prin surprindere pe Farcaș, care pare sincer a nu înțelege problema. Și asta se vede din felul în care-și construiește apărarea: rolul său în cadru era să dea o spoială – ”anumită credibilitate” – științifică sesiunii. Și pe cale de consecință era și firesc să spună că ”am venit de câteva ori în acest sat și am mai stat de vorbă înainte cu oamenii”. Doar n-ar fi avut dezinvoltura demențială de a susține public că argumentează doct ceva despre care habar n-are.
În schimbul acid de replici poștale identificăm completa inadecvare a lui Turcu: cumva, el își luase în serios rolul, uitând că de fapt joacă într-o scenetă de calitate îndoielnică, în care nu adevărul, ci scenariul contează. Bine măcar că Turcu n-a jucat într-un film cu pistolari, că umplea morga municipală…
Din această perspectivă trebuie înțeleasă și neimplicarea lui Dan D. Farcaș în dezvoltarea Mancu. A fost la Cerțești, a punctat prezenta, a acoperit subiectul, și-a jucat decent rolul, a obținut povestea, restul…
Istoria o scriu învingătorii. Una dintre principalele investigații ASFAN-România este chiar cea de la Cerțești, 1996. Ce mai contează că ASFAN s-a înființat ani mai târziu și niciun asfaniot nu a mai revenit la fața locului…
”Am venit de câteva ori în acest sat și am mai stat de vorbă înainte cu oamenii”.
Cu toată țâfna lui Călin N. Turcu, Dan D. Farcaș e un modest. Nu a retractat nimic, dar ar fi putut în schimb să adauge:
”Am venit de câteva ori în acest sat și am mai stat de vorbă și înainte, și după, cu oamenii”.
În fond, de vreme ce publicul e setat să creadă orice, cine l-ar mai fi putut contrazice credibil?
-
03.01.2021
-
03.01.2021