J. B.

Nu mai am vârsta să plec urechea la gura lumii, pe care n-o închide decât pământul. Dar pe undeva, urmând principiul picăturii chinezești și a strânsurii de baraj, vorbele proaste ale unora se cumulează cu prejudecățile gregare ale altora. Că Musceleanu e debunker, că e negativist, că e misionat și plătit de (De cine mă? Hai cu mine peste el/ei să marce banul și să facem juma-juma!), că e ireverențios față de ăia grei și de ăia bătrâni. Asta, ultima, e hilară rău , eu având mai mulți prieteni în zona 80+  decât de vârsta mea (prefer să învăț de la cei care știu, nu de la fake-urile ordinare, scoase-n față de vreo modă).

Pe linia celor de mai sus, materialul despre (unlucky) Luchiano. Câți n-or fi zis că Musceleanu minte, umflă sau inventează. Iar când l-a ajuns Poliția din urmă și s-au umplut ziarele cu faptele șalăului opărit, l-a amintit cineva pe cel care a zis cu ani înainte cum stă treaba?

Hai să fim toți sănătoși, că cine a priceput despre ce este vorba nu are nevoie de post-notes-uri.