Misterele Bucegilor

Ce înălțime are Sfinxul din Bucegi? Simplu, ne spune Wikipedia – 8 metri. Publicul rămâne la această cunoaștere ”comună”, ba chiar o preia pentru a face paradă, conturând un argumentum ad numerum de toată frumusețea.

În realitate, cota Sfinxului este de 9. Metri. Deși mai dau erori, topografii militari români sunt infinit mai credibili decât o sursă online compilată de niște anonimi:

 

DTM 1:25000

 

DTM 1:50000

 

De unde a venit totuși valoarea de pe Wiki? Am aflat cu multă răbdare; e o platformă care nu mai este online, dar a arhivat-o Wayback Machine: fostul site al cabanei Babele, babele.ro (aici).

Avem acolo o prezentare, terminată printr-o referință: ”text preluat din Ghidul Cabanelor de Gh. Epuran 1964”. Epuran e un nume greu în turismul românesc și transferul de autoritate este garantat. Doar că din șase paragrafe de text, doar unul1 îi aparține (al doilea). Restul sunt creație originală a celor cu site-ul sau simple preluări nesemnalizate ca atare:

Sfinxul din Bucegi alt. 2216 m

Situat la 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima dată, prin anul 1900, dar din față, și nu din profil, așa cum apare in imaginile “uzuale”. El a fost denumit astfel abia începând din anul 1936. Imaginea de sfinx a apărut în momentul în care stânca, azi înaltă de 8 m (s.n.), cu o lățime de 12 m, a fost privită dintr-un anumit unghi, având drept reper o axă ce pornește de la el către Baba Vântoaselor, cum i se spune unei stânci din preajmă. Stânca cu înfățișare de om priveste spre cercul de precesie al echinocțiilor. Megalitul capată conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, când apune soarele”.

Pentru cunoscători, nu ar fi avut cum Epuran în 1964 să sintetizeze informații publicate de-abia în 19782.

Cronologia modificărilor paginii Wiki ne confirmă traseul: mențiunea apare de-abia pe 15.04.2007, este făcută chiar de inițiatorul paginii și are un mobil străveziu:

Cea mai misterioasă formatiune din Carpați ramâne stânca din Bucegi care are o asemănare tulburătoare cu Sfinxul egiptean având amândouă aceaşi înălţime (8 m)” (aici).

Rezumând: o sursă înșelătoare, cu o aparență de autoritate, este preluată tezist de un ”enciclopedist” Wiki, devine ”bun comun” și apoi se răspândește necontrolat, pe baza altei pretinse autorități (enciclopedia digitală).

Un scurt plonjeu în istorie.

 Enciclopedia franceză nu a fost doar un mijloc de a face accesibilă știința și cultura în rândul maselor. Ci și un vehicul ideologic și un instrument de nivelare. În 1933, Mircea Eliade era caustic:

…Enciclopedia, marea Enciclopedie a luminilor raţiunii, piatra fundamentală a progresului, a ştiinţei, a pozitivismului filozofic – este mult mai «medievală», mult mai falsă şi mai superstiţioasă decât şi-ar fi închipuit chiar cel mai fanatic detractor al Revoluţiei. Este, în fond un «Bestiarium» scris după superstiţiile vremei. Îi lipseşte, aşa dar, chiar fantezia şi naivitatea bestiariilor şi phisiologosurilor medievale. Este trucată, improvizată şi plină de inexactităţi ştiinţifice3.

Echivalentul modern este Wikipedia, cu bunele și cu relele inerente. Diferența constă în factorul de multiplicare caracteristic mediului digital.

***

Un final deschis: bine, și de ce-ar fi atât de importantă înălțimea Sfinxului din Bucegi? (Fugi cu chițibușăria asta de aici). E superflu adevărul că Dumnezeu și diavolul stau în detalii. Pentru că e mai mult decât atât – metrica falsă este folosită pentru a ”demonstra” că Sfinxul nostru (din Bucegi) a fost modelul Sfinxului lor (din Egipt!). Nu este vorba nici pe departe de o simplă inexactitate, ci de o inducere deliberată în eroare.

 

Note: 1Gh. Epuran – ”Ghidul cabanelor”, Ed. Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1964; 2Radu Nițu – ”Monumente megalitice”, în ”Magazin”, nr. 1077/27.05.1978, pg. 2; 3Mircea Eliade – ”«Luminile» secolului al XVIII-lea”, în ”Cuvântul”, nr. 2981/13.08.1933, pg. 1.