Timp de lectură: 5 min Vizualizări: 85 Expoziția de propagandă turistică fotografică din 1932 a avut un catalog dedicat, editat de Subsecretariatul de Stat al Presei și Informațiilor la I.A.G. ”Oltenia”, București: Ca ciudățenie ultimele două poziții ale listei (pg. 15) sunt ocupate de fotografiile lui Petre Juster: penultima, 211. ”Babele, în Bucegi” și ultima, 212. ”Sfinx (în…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 95 Ce înălțime are Sfinxul din Bucegi? Simplu, ne spune Wikipedia – 8 metri. Publicul rămâne la această cunoaștere ”comună”, ba chiar o preia pentru a face paradă, conturând un argumentum ad numerum de toată frumusețea. În realitate, cota Sfinxului este de 9. Metri. Deși mai dau erori, topografii militari români sunt infinit mai…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 103 Dacă în general Apa Vie și Apa Moartă se găsesc în proximitatea ”munților care se bat în capete”, există și excepții. De exemplu, în basmul ”Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei”, Ispirescu ne trimite tocmai la … Apa Iordanului (cu trimitere evidentă la Țara Sfântă a Bibliei)1: ”Țugulea scăpase cu o scânteie de…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 105 În basme găsim imaginea munților care se bat în capete, fie ca indiciu temporal introductiv – ”A fost odată ca niciodată, (…) când se băteau munții în capete…” – fie ca element de geografie mitică, legat de existența Apei Vii și Apei Moarte. Formulele inițiale – ”formulele imposibilului” cum le denumea N. Roșianu…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 105 În lumea fantastică a basmului românesc găsim două elemente acvatice complementare (nu antagonice) cu proprietăți ieșite din comun asupra vitalității, regenerării și chiar învierii: Apa Vie și Apa Moartă. Cu Apa Moartă se pun laolaltă parțile dezmembrate ale trupului muribundului (sau ale celui decedat) și i se cicatriează rănile. Apoi, prin intermediul Apei…