J. B.

În iulie 1996 în satul reședință de comună Cerțești (jud. GL) au avut loc o serie de evenimente neobișnuite, ”atestate”  și comercializate ulterior sub titulatura de ”întâlnire de gradul III”. Reunind principalele arhive documentare privitoare la subiect și revenind la ”locul faptelor” după un sfert de secol, vă prezentăm opinii proaspete despre întâmplări vechi.

***

În rol secundar, Maricel Rusu. Participant direct la eveniment, Rusu Maricel (n. 1955) împarte cu plt. maj. Mancu Adi-Marian titlul onorific de martor principal. Noi îl considerăm un auxilia și vom argumenta în continuare de ce. Dar mai întâi declarația sa olografă, în facsimil și transcriere, așa cum a fost înregistrată de Călin N. Turcu în data de 12.08.1996:

 

 

Maricel Rusu, 41 ani, domiciliul com.Cerțești, jud. Galați, pază obștească în comuna Cerțești. Declarație olografă 1f rv, semnată. CNT 12.08.1996, Cerțești:

în noaptea de 8 – – spre 9 iulie 1996 eram de Pază în com Cerțești până la mezul nopții fusesem deja în patrulă împreună cu plt Mancu Marian de la postul de poliție Cerțești. în jurul orei 12-30- noaptea niom despărțit dânsul urmând să meargă să mănânce, iar eu rămând de pază în fața postului de Poliție la scurt timp am opservat o lumină pâlpâitoare și am auzit un vâjiit acestea au durat foarte puțin imediat în fața mi, pe asfaltul șoselei la o înălțime de o jumătate de metru a apărut obiect de lungimea unei lungimi mașina dacia, rotunjit în Partea de deasupra era luminos în partea de jos deasupra era întunecat imediat am opservat în preajma obiectului 3 ființe care semănau cu niște copii erau înalte de circ ca un metru aveau urechi ascuțite capul alungit spre spate și un fel de păr pe figură înfățișarea lor mam speriat foarte tare și mam trântit în șanțul de la marginea drumului imediat a apărut Plt Mancu fără a striga la dânsu dânsu a strigat la mine paza paza imediat la aceste strigăte obiectul sa înălțat foarte repede nu am opservat când sau urcat ființelee în el”.

(O paranteză metodologică: atunci când raportorul este semianalfabet – Rusu are 6 clase și dificultăți evidente de exprimare și scriere -, este contraproductiv ca persoana să completeze fișa de raportare, deoarece va fi expeditiv, ilizibil și nu foarte coerent. ”Ufologul” va asculta depoziția, o va transcrie – inclusiv după dictare -, o va reciti martorului pentru conformitate, care o va atesta olograf prin nume și prenume complet, semnătură și dată.)

***

Revenind la Rusu Maricel. Ajunși în Cerțești sâmbătă 10 septembrie curent,  a fost prima persoană pe care am căutat-o pentru a sta la discuții . După câteva vorbe, a cerut bani: ”Nu mai dau interviu pe degeaba”, cu toate că nici de la presă nu eram și nici vreun interviu nu-i solicitasem. Însă la Rusu vămuirea e practică veche:

dl. Maricel Rusu a promis că va da declarații în continuare despre «omuleții verzi», numai pe «verdeață»! Adică pe dolari…” (”Viața liberă”, 13-14.07.1996).

Ziariștii locali au îmblânzit ulterior tonul și e de înțeles de ce au pus batista pe țambal:

E drept, Rusu a pretins, pentru «deranj», cam «alintându-se», o sumă de bani modică – «măcar de țigări!» – dar nimeni nu înscenează aterizări de O.Z.N.-uri de dragul unui pachet de țigări, fie el și «Kent»!” (”Viața liberă”, 17.07.1996)

Doar că pretenția față de ei n-a fost unică:

Acesta (Maricel Rusu – n.n.) a afirmat că nu mai declară nimic, pentru nimeni, decât dacă i se dau dolari” (”Adevărul”, 16.07.1996)

Ne întrebăm (retoric!) câți presari i-au achitat taxa de OZN. Situația e codificată în formă asemănătoare la date diferite:”s-a lăsat mai greu convins să vorbească” (RL, 15.07.1996), ”Într-un târziu, se lasă convins să ne povestească ceva despre OZN” (”Jurnalul național”, 5.07.2004), ș.a.

Că așa se scriu articolele și se ”investighează”: bagi bani în tonomat și Maricel ”cântă”. În ceea ce ne privește, nu am mai întâlnit o astfel de situație și considerăm că mărturia plătită este lipsită de orice valoare documentară.

Rusu Maricel nu este vreun viclean sau vreun lacom; pur și simplu este un om sărac care încearcă să scoată un ban din piatră seacă:

Maricel Rusu are mereu nevoie de bani: el face des serviciul de pază comunală, în locul altora care îi dau bani în schimbul prestației”. (”Viața liberă”, 17.07.1996)

 La momentul producerii faptelor, Rusu Maricel era băut. După propriile cuvinte:

Adevăru’, domnișoară, că beți eram amândoi… Eu făceam țuica zilele alea. Nu știu ce a fost (…), eu habar n-am”. (”Jurnalul național”, 5.07.2004). Ca o confirmare indirectă, și cei de la ”Viața liberă” îl găsesc făcând ”tescovină”, în zilele imediat următoare evenimentului.

S-a consemnat o interdicție la băutură, provenită de la un incident medical:

Cu puțin timp înainte de consumarea evenimentului propriu-zis, paznicul Maricel Rusu traversase o altă întâmplare nefericită: fusese mușcat de cal! Destul de grav. Astfel, el începuse un tratament cu antibiotice care, practic, îi interzicea consumarea oricărui tip de băutură alcoolică”. (Călin N. Turcu – ”OZN. Maxim interes”, pg.124 )

Dar nu asta își amintește cel care servea la birtul comunal:

paznicul fusese refuzat la bar, nu i se dăduse «o țuică», pentru că nu avea bani. Voise să «se dreagă», pentru că avea diaree – o stare nu tocmai predispusă iluziilor luminoase”. (”Viața liberă”, 17.07.1996)

Nu știm ce înțelege Dan D. Farcaș prin ”beat în adevăratul sens al cuvântului”. Face octogenarul fina diferență dintre ”beat clește”, ”beat rangă” sau mai prozaicul ”beat pulă”? De remarcat că la data realizării emisiunii TVR ambii ufologi implicați – Călin N. Turcu și Dan D. Farcaș – erau la curent cu faptul că martorii ”se aflau sub influența băuturilor alcoolice” și”nu sunt credibili”. Dar show-ul trebuia să continue…

La ani distanță, Rusu avea să mărturisească cine semnase scenariul și regia:

Nu știu ce a fost: poate un Mercedes cu lumini sau un elicopter, eu habar n-am. Dormeam în șanț. Domnul Mancu mi-a spus: hai să zicem că-i OZN. El m-a învățat trăsnaia”. (Carmen Pleșa – ”Jurnalul Național”, 5.07.2004)

Un ultim aspect: în ancheta internă (august 1998) care l-a ejectat pe Mancu Adi-Marian din instituție (fără legătură cu OZN-uri și extratereștri!), Maricel Rusu a semnat în contra o declarație care-l incrimina pe polițist. Mancu îi va găsi o justificare, aceea că Rusu ”nu a mai putut rezista presiunilor făcute de către plt. Popa Liviu cu excluderea din funcția de paznic obstească”. (Scrisoare MAM –› CNT, 21.03.1999). Inexact, de vreme ce caraulei i se retrăsese avizul de pază (= fusese pus pe liber) cu două luni înainte (17.06.1998) de a da cu subsemnatul.

 

 

Relevanța constă în altceva: întărește, dacă mai era necesar, dependența paznicului de noapte de agenții de Poliție. Juca ursește pe muzica lor sau juca singur în altă parte, pe chiorăiturile stomacului gol. Al lui și ale familiei sale.

Una peste alta, avem un om strâmtorat, dependent, influențabil, influențat și băut, care povestește întâmplări extraordinare. Ufologii l-au considerat un martor demn de încredere. Noi nu spunem nici c-a mințit, nici că spune adevărul, doar îl recuzăm.

 

N.B. Niciuna dintre datele expuse mai sus, luate separat sau împreună, nu constituie dovezi că Rusu Maricel n-ar fi văzut și trăit ce afirmă că ar fi văzut și trăit. Ci doar că este un martor lipsit de credibilitate, a cărui mărturie nu valorează nimic.

(va urma)