Post-scriptum la Cazul OZN Valea Plopului (XII)

Prima lor anchetă* OZN. O noapte¹ a lunii septembrie 1972. Sat Valea Plopului, comuna Posești, jud. Vasile Cărăbuș, localnic, paznic la CAP Posești își făcea rondul de rutină în zona Tăbăcioi. În jurul miezului nopții, observă pe cer traiectoria descendentă a unei lumini galbene, care se stinge la nivelul solului în dreptul Punctului ”La Odaie”, la o distanță de cca. 2 km de locul în care se afla.

Ulterior², dar tot în septembrie, în Punctul ”La Odaie” sunt identificate urme de origine necunoscută, care vor face obiectul cercetărilor. Corelate cu relatarea lui Cărăbuș, despre ele s-a speculat că ar fi rezultanta aterizării unui obiect zburător neidentificat (OZN).

În satul unde nu se întâmplă nimic, evenimentele produc discuții și rumoare.

În noiembrie 1972, știrile ajung la profesorul de sport Călin N. Turcu din Vălenii de munte, proaspăt convertit prin lecturi de popularizare la ozenism. După ce culege date sumare de la un văr prin alianță, Răzvan Stroe (profesor de geografie la Școala generală din  Valea Plopului și vecin de stradă în Văleni), Turcu îi adresează o epistolă lui Ion Hobana. Acesta îi răspunde în data de 24 noiembrie 1972, cerând date suplimentare.

Urmează prima deplasare a lui Turcu la Valea Plopului, unde chestionează martori și vizitează Punctul ”La Odaie”. Schiță pozițională. Din cauza vremii nefavorabile nu face fotografii. Cu această ocazie, Turcu, aflat la prima anchetă de teren, folosește ”șiretlicul radioactivității”³, declanșând o serie de consecințe neprevăzute.

Vineri, 1 decembrie 1972. A doua deplasare a lui Turcu la Valea Plopului, Primul set de fotografii. În aceeași zi, un plic cu materiale pleacă prin poștă spre Ion Hobana.

Duminică, 3 decembrie 1972, Turcu primește vizita ”cercetașilor” lui Hobana – Justin Virgilius Capră și Vasile Sebe, parașutist de performanță, prieten și colaborator al lui Capră. Recunoaștere la fața locului, unde fac observații vizuale și măsurători de radioactivitate. Nu se fac fotografii.

Vineri, 8 decembrie 1972, Ion Hobana îl anunță pe Călin N. Turcu că va fi trimisă o echipă a Cercului Științific OZN de la București. 11 persoane, în ordine alfabetică: Alecsandrescu Clement (inginer), Capră Justin, Conciatu Dan, Constantin Mihai, Dumitrescu Mircea (profesor metodist), Gociman Mihai (student), Lupașcu Corneliu (Cinestudio), Mihăilescu Dan (Asistent univ. ing.), Nicolescu Barbu, Gheorghe N. Popescu (proiectant), Urse Emilian (student, Cinestudio). Aceștia ajung duminică, pe 10 decembrie 1972. Timp de o zi, au măsurat, au fotografiat, au filmat un scurt-metraj (”Quo vadis, homo?”), au vorbit cu martorii. Au luat și probe de sol, de vegetație, de …

Selecție din ”echipa OZN” de la Preoteasa (16.12.1972, Arhiva CNT). Hobana în geacă de piele model Paraipan, vreo doi cu ochelari fumurii, … Ăștia jucau în filme americane.

 La asta s-a rezumat ”cercetarea”. A urmat mediatizarea și inevitabila ”conspirație”. Privind retrospectiv, la aproape 50 de ani de la comiterea faptelor, ne-ar fi greu să spunem ce intenționau conspiratorii să ascundă. Că au aterizat extratereștrii la Valea Plopului, sau fușăreala și gafele unor investigatori la început de carieră.

Note: *Titlul ne-a fost sugerat de Felix Tzele, în timpul celei de-a doua deplasări la Valea Plopului (14.09.2019); ¹Nu există un consens asupra datei observației, informațiile fiind contradictorii. Problema va fi abordată separat; ²Nu există un consens asupra datei descoperirii urmelor, informațiile fiind contradictorii. Problema va fi abordată separat;  ³Formularea îi aparține lui Călin N. Turcu. Problema radioactivității de la Valea Plopului a fost abordată separat (aici).