Arhimandritul mitrofor Serafim Georgescu, pe numele său de mirean Spiridon, s-a născut în ziua de 31 mai 1868 la Gruiu (raionul Răcari, Ilfov). Intră în monahism în anul 1886.
Un ”Tabel nominal cu personalul existent la data de 7 octombrie 1950 în măn. Sinaia”, pus cu bunăvoință la dispoziție de protos. Mihail Harbuzaru, consemnează studiile lui Geogescu: Sem(inar), (preot) gr. II și ”locurile prin care a mai trecut”: (mr.) Căldărușani, (ilizibil), Mitropolia București, (par.) Bușteni.
”… după absolvirea cursului primar, este luat din mînăstirea Căldărușani, unde-și petrecea vacanța la un unchi ieromonah, de episcopul Ghenadie al Argeșului, la Episcopia Argeș. Acolo […] este numit canonarh la Episcopie. În anul 1889, este hirotonit ierodiacon, după ce fusese tuns în monahism, și îndeplinește slujba de ierodiacon II la episcopie timp de șapte ani. […] O dată cu episcopul Ghenadie, care ajunge mitropolit primat, în anul 1902 trece ca ierodiacon la catedrala Mitropoliei din București. Aflîndu-se aci, se înscrie ia Seminarul Nifon, unde frecventează câțiva ani, și-și continuă slujba fiind avansat arhidiacon”1.
În jurul anului 1905 îl găsim2 arhidiacon în Arhiepiscopia Bucureștilor și prieten cu poetul Tudor Arghezi.
”În anul 1909 Arhidiaconul Serafim Georgescu de la Catedrala Mitropolitană este apreciat pentru calitățile excepționale de slujitor și cerut în mod expres de Regele Carol I pentru a fi preot la Bușteni”3.
Între 1.08.1909 – 18.09.1916 și 1919 – septembrie 1929, ieromonahul Serafim Georgescu slujește la Biserica din Bușteni4, înlocuindu-l pe Dionisie Simionescu, care devine arhimandrit la Mănăstirea Sinaia. În aceeași perioadă5,6 Georgescu este stareț al Mr. Predeal. După decesul lui Simionescu, din septembrie 1929, Serafim Georgescu este arhimandrit mitrofor al Mănăstirilor Sinaia şi Predeal.
Activitatea din timpul Primului Război Mondial prezintă unele neclarități. În biserica din Bușteni, afectată de trupele inamicului, s-a sistat serviciul religios. Unele surse îl indică în această perioadă pe Serafim Georgescu ca preot militar7 (cu toate că avea de păstorit obștea mănăstirii?) și recipient al Ordinului Mihai Viteazul8. Și totuși, consultarea a diferite ”Anuare ale ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul «Mihai Viteazul»”, lucrări editate de Ministerul de Răsboiu, nu ne-au adus rezultate.
”Învață limbile franceza și germana”9. Fluent în limba germană10. ”Ca stareţ al Mănăstirii Sinaia între 1929-1950, fusese duhovnicul familiei regale. Părintele Cleopa Ilie, care l-a cunoscut, povesteşte: «Nu ştiu dacă aţi aflat, dar şi la Sinaia era un duhovnic al familiei regale, părintele Serafim Georgescu, un om cu viaţă sfântă»”11.
A publicat o monografie, ”Sfânta Mânăstire Sinaia” (Tipografia de Arta Miricescu, Ploiești, 1936), în fapt o reeditare actualizată.
Deși există o referință la mediul carceral, prin verificările12 întreprinse nu am reușit să confirmăm detaliile:
”Marţi, 15 iunie 1948 […]
Arhimandritul Serafim Georgescu, stareţ [la] Sinaia, a fost arestat pentru că a oficiat un parastas pentru eroi în ziua de Înălţare, contrar ordinelor date în această privinţă şi de care n-ar fi luat cunoştinţă din cauză că ziarele n-au sosit la vreme. Şi Georgescu este decorat cu ordinul Mihai Viteazul din primul război mondial, când a luptat contra germanilor.
Arestarea lui a impresionat cercurile clericale”13.
Deoarece apare ca stareț al mănăstirii Sinaia până în 1950, este de presupus că așa-zisa ”arestare” din 15.06.1948 a fost o reținere de scurtă durată (cel mai probabil legată de problemele legionare de la Predeal), neurmată de încarcerare.
În 1950, este stareț pensionar. ”Bunul Dumnezeu l-a învrednicit de o viață atît de îndelungată, 95 ani, cu deplinătatea facultăților mintale pînă în ultima clipă a vieții pămîntești”14.
Decedează ”la 15 aprilie, in a doua zi de Paști”15 a anului 1963, fiind înmormântat la Mănăstirea Sinaia.
Mulțumim dlui Constantin Gordon de la redacția revistei „Glasul Bisericii” pentru rapiditatea cu care ne-a pus la dispoziție materialul solicitat din arhiva revistei. De asemenea, protos. Mihail Harbuzaru pentru sprijinul și evaluarea independentă a acestui material.
Note: 1,9,14,15Haisan, V. – ”Stareţul arhimandrit mitrofor Serafim Georgescu”, în ”Glasul Bisericii”, nr. 5-6/1963, pg. 577-578; 3Apud Pr. Antonel Marius Dumitru – ”Diaconii Patriarhiei române și rolul lor în recitativul liturgic”, în ”Altarul Banatului”, nr. 10-12/2020 pg. 127, nota 4; 5”La lista Superiorilor de Monastiri din Eparhiile Ungro-Vlahiei, Argesului, Râmnicului Noului Severin și Buzăului. Se adaogă N. 11: Prea Cuviosul Serafim Georgescu, Superiorul Monastirei Predeal” (”Biserica Ortodoxă Romană: Jurnal Periodic Eclesiastic”, nr. 05/august 1909, cu trimitere la M.O. 68-71/Iunie 1909); 5”Prea Cuviosul Arhimandrit Mitrofor Dionisie Simionescu superiorul monastirei Sinaia” (”Biserica Ortodoxă Romană: Jurnal Periodic Eclesiastic”, nr. 08/noiembrie 1909); În ”Lista de persoanele cari au drept de vot la alegerea Consistoriului Superior Bisericesc în cursul anului 1912” (Administrația Cassei Bisericii, Tipografia Cărților Bisericești, pg. 4), Georgescu Serafim apare ca ””superior” al Mănăstirii Predeal, iar Dionisie Simionescu la Sinaia; Superior al Mănăstirii Predeal, Dionisie Simionescu la Sinaia (M.O. nr. 262/22.02.1914, pg. 12096); Superior al Mănăstirii Predeal, Dionisie R. Simionescu la Sinaia (M.O. nr. 271/8.03.1915, pg. 12154); În ”Lista de persoanele cari au drept de vot la alegerea Consistoriului Superior Bisericesc în cursul anului 1916” (Administrația Cassei Bisericii, Tipografia Cărților Bisericești, pg. 4) Georgescu Serafim apare ca ”superior” al Mănăstirii Predeal, iar Dionisie Simionescu la Sinaia; Superior al Mănăstirii Predeal, Dionisie R. Simionescu la Sinaia (M.O. nr. 246/31.01.1922, pg. 10656); 8,13Ducu Velicu – ”Biserica ortodoxă în anii regimului comunist. Însemnări zilnice, vol. II 1948-1958”, Arhivele Naționale ale României, Bucureşti, 2005, pg. 78; 12Nu apare în ”Inventarul Fondului Penal” (CNSAS) și nici în ”Fișele matricole” (IICCMER). S-a verificat numele monahal, dar și cel de mirean.
