Spionii americani și paranormalul (II)

O notă informală a NSA privind armamentul psihotronic (”Parapsychological weapon”) amintește succint concluziile Scientific and Technical lntelligence Report SI 77-10012 (”Soviet and East European Parapsychology Research”, aprilie 1977), întocmit de CIA – Directorate of Intelligence Office of Scientific Intelligence:

”Inițial, CIA a distribuit un raport de sinteză privind parapsihologia sovietică (v. S177-10012). Acest raport afirma că se pare că toate lucrările serioase se desfășoară sub controlul KGB și în instalații secrete. (…) Oamenilor de știință hobby-ști din afara KGB li se permite să vorbească cu oamenii de știință occidentali în principal pentru a culege informații de la aceștia, în așa fel încât KGB-ul să nu dea nimic de valoare și să obțină unele date științifice occidentale de înaltă calitate” (pg. 1).

Sublinierile ne aparțin.

De-a lungul timpului, administrația română a importat și implementat, cu mai mult sau mai puțin succes, modele. I-am copiat pe turci, pe ruși,  pe francezi, pe germani, pe sovietici, acum pe occidentali și așa mai departe. Inspirația Republicii Socialiste România a fost URSS.

Rânduri de mai sus explică din scurt:

• • • ce căuta un scriitor de SF din București sau un inginer electrotehnist din Iași la simpozioane de ozenologie din lumea liberă. Doar două din alte exemple de pe vremea lui Ceaușescu;
    • mutiplele acreditări (plătite în valută!) la organizații capitaliste de profil ale civililor din grupul RUFOR, tot pe vremea lui Nea Nicu.

Și multe altele. Că nu prea aveau calitate de oameni de știință, asta este. Cei de acum au? Contează mai mult morga, papagalul și legendarea. Probabil Cezar Dărac a dat cea mai bună definiție: ufolog de serviciu, persoană care poate susține cu multă seriozitate, lucruri de o mare ilaritate. Aici îl aveți de academician profesor doctor informatician Dan D. Farcaș la Tetelu.

N-ar fi o mare chestie dacă unii dintre ei n-ar fi pozat ulterior în dizidenți, victime ale represiunii totalitare sau cel puțin simpli împiedicați să-și ducă cunoașterea pe culmile realizării și ale recunoașterii globale. Marș, mă!