Bucegi – Axe, aliniamente, chestii, socoteli (II)

Cercetările peruanului Daniel Ruzo în Bucegi (1968) au fost sumare. O afirmă chiar el:

”Nu am putut efectua lucrări mai îndelungate în România şi asta ne-a împiedicat să descoperim munţii şi pădurile sfiinţite. Acestei misiuni trebuie să i se dedice persoanele care se interesează de studiile noastre în această regiune a lumii”¹.

Însă contribuții au existat.

A inițiat observația pozițională, bazată pe direcția de viză (”vederea lor perfectă cere un anumit punct”²) și dependența de unghiul de incidență al luminii (”Lumina soarelui şi umbrele ce le produce îmbunătăţesc aceste imagini”³). Referindu-se la stânca de pe Omu, Ruzo afirma că:

 ”Privită dintr-o anumită direcţie şi iluminare, sculptura reprezintă un mare cap omenesc„⁴.

Tot el a avut ideea de a integra sculpturile megalitice în sisteme geodezice complexe, cu rol integrator și de semnalizare:

• • • • ”Magnific situat pe un vârf şi vizibil de la mari distanţe, Omul reprezintă omenirea şi confirmând cunoştinţe foarte avansate, trebuie să fie un centru geodezic străvechi”⁵.
      • ”Sculpturile de care ne vom ocupa şi peşterile a căror existenţă este întotdeauna marcată de această calitate a sculpturilor, trebuie să se afle într-un plan aerofotografic înscris în triangulaţia topografică a regiunii”⁶.

Conturarea axelor de ansamblu este dată de elemente punctuale:

• • • • ”Ochiul care priveşte de la extremitatea peretelui sculptat al stâncii Omului, cu siguranţă că semnalează una din direcţiile principale ale acestui plan”⁷.
      • ”Experienţa noastră în alte locuri arată ce este vorba de o viză, adică de o linie ideală care pleacă de la acel ochi la punctul observat [la punctul pe care-l vizează, n.n.], situaţie care trebuie luată în consideraţie la ridicarea unui plan al regiunii”⁸.
      • ”Este posibil ca «viza» la care ne-am referit să semnaleze prin ea însăşi sau prin planul la a cărui origine ar putea sta, poarta de intrare în acele peşteri”⁹.

Viziunea lui Daniel Ruzo este complexă și dependentă de instrumente topografice exacte: hărți la scară mică și fotografii aeriene. Corifeii săi din România au crezut altfel și eșecul, previzibil, a devenit certitudine.

Note: ^1-9Daniel Ruzo – ”La historia fantástica de un descubrimiento”, Editorial Diana, Mexico, 1974, pg. 194, 196, 196, 194, 195, 195-196, 199, 195, 195.