J. B.

Odată cu începerea anului universitar 1970/1971, cenaclul S.F. și-a reluat cu forțe proaspete activitatea la Casa de cultură a studenților «Grigore Preoteasa» (Calea Plevnei nr. 61).

Suntem foarte aproape de borna ce marchează doi ani de activitate a Cenaclului S.F.1.

Am văzut într-un episod anterior că Cenaclul s-a înființat vineri 13 martie 1964. Fiind vorba de science-fiction, și timpul curge altfel. Sau a avut o naștere grea, sau cine știe:

Primul cenaclu de literatură SF din România (numit ulterior) SOLARIS, a fost înfiinţat pe data de 25 iulie 1969 în Bucureşti, la Casa de cultură a studenţilor «Grigore Preoteasa», de către Daniel Cocoru (student la Politehnică în acea perioadă, apoi jurnalist de ştiinţă şi scriitor) şi Lucian Hanu (student la filologie şi ulterior editor)2.

Bref, duminică 8 noiembrie 1970, ora 10.30, apare o secție științifică a Cenaclului, cu două subsecții, OZN și paleoastronautică, ”doar aparent fără legătură între ele”:

Este arhicunoscută existența unor pete albe în istoria omenirii. Este greu de spus ce însemnătate ar avea dezlegarea acestor enigme, sigură este necesitatea unor studii aprofundate, deschise oricăror interpretări fundamentate științific. În acest scop vom înființa o secție de studii științifice; pentru început, aceasta va cerceta probleme ținând de sfera O.Z.N.-urilor și a paleoastronauticii – fenomene, după opinia noastră, doar aparent fără legătură între ele… Cele două subsecții vor fi conduse de Clement Alecsandrescu (O.Z.N.) și de Mihai Constantin (paleoastronautica); activitatea secției va fi îndrumată de Ion Hobana și de Victor Kernbach, cunoscuți marelui public și datorită susținutei lor preocupări pentru aceste probleme3.

Simplu, dar nu tocmai. ”Colecția Povestiri științifico-fantastice”:

Cercetări ozeniste la Casa de cultură a studenților

La Casa de cultură a studenților «Gr. Preoteasa» (Calea Plevnei nr. 61) a fost constituit în seara zilei de 20 martie 1971 Cercul științific OZN, cu ocazia prezentării de către scriitorul Ion Hobana a lucrării sale «OZN – o sfidare pentru rațiunea umană», scrisă în colaborare cu Julien Weverbergh. Membrii cercului – studenți, tehnicieni. ingineri, literați, istorici, fizicieni – își propun să efectueze un studiu susținut și sistematic al fenomenului OZN, sub îndrumarea lui Ion Hobana.

Ședințele cercului au loc din două în două săptămâni, sâmbăta la orele 18.30, prilejuind schimburi de informații cu privire la observațiile OZN înregistrate în țară și peste hotare, analiza unor cazuri, pe baza discuției cu martorii și a studierii documentelor fotografice, discutarea unor articole etc.

Prima ședință din acest an universitar a avut loc la 9 octombrie 1971. Cu această ocazie a fost dezbătut planul de perspectivă și s-a hotărât repartizarea membrilor cercului în trei colective principale:

1) înregistrare, documentare, prezentări publice;

2) analiza fotografică ;

3) modelarea științifico-tehnică a fenomenului OZN.

Consecință directă a muncii desfășurate de colectivul acestui entuziast cerc sunt ședințele publice ținute lunar și care au polarizat atenția cercetătorilor serioși ai fenomenului OZN. Aceste ședințe au prilejuit ample dezbateri ale numeroaselor aspecte de manifestare a fenomenului OZN, discuții, ținute în sala mare a casei de cultură, duminica la orele 10.30. Datorită amplorii acestor discuții, s-a propus ca, începând cu ședința din martie 1972, ora de începere să fie 9.30.

În ordine, ședințele publice ținute până acum au fost:

– pe 23 noiembrie 1971: «Obiectul zburător neidentificat din Banat» (29-31 martie 1968), referent asist. univ. ing. Dan Mihăilescu; martor: meteorolog Ștefan Bălașa.

– pe 13 decembrie 1971: «Obiectul zburător neidentificat de la Oradea» (august 1968), referent: proiectant Justin Capră.

– pe 23 ianuarie 1972: «Modelarea științifico-tehnică a obiectelor zburătoare neidentificate OZN», referent: student Clement Alecsandrescu; invitat: asist. univ. Ion State (Brașov).

Clement Alecsandrescu

 conducătorul cercului”4.

Vedem un model aici: probabil între date se scria studiul de fezabilitate. Rigoare nemțească și precizie elvețiană, ce mai…

Explicația poate fi alta. Publicau ciocănarii Hobana și Kernbach o carte, lansau un Cerc. Mai tipăreau o carte, o luau de la capăt. Și tot așa. Asta ne amintește de-o cechistă (de la CEC, nu de la CEKA) din Buzău. O viață întreagă a fost scriitoare de chitanțe la casierie, dar menopauza i-a năpârlit talentul literar. Un escroc cultural i-a publicat o carte. Și când li se făcea foame, sete sau doar chef japițelor din Asociația Oscior, o puneau pe babă să facă lansare. A lansat aceeași carte de vreo 10 ori, până când s-a prins că junele cu poreclă de balaur îi aducea flori de prin cimitire…

 

Note: 1Daniel Cocoru – ”Jurnal de bord”, în ”Colecția Povestiri științifico-fantastice” (CPSF), nr. 389/februarie 1971, pg. 28; 3Daniel Cocoru – Idem, pg. 29; 4Clement Alecsandrescu – ”Cercetări ozeniste la Casa de cultură a studenților”, în CPSF, nr. 418/1972, pg. 32.

 

 

  • CPSF I – Transferuri de jucători
    by
    De-a lungul timpului, science fictionul și literatura de fenomene și mistere s-au împletit mai ceva...
  • CPSF II – Tragicomedie a la Adrian Rogoz
    by
    În cadrul ”Colecției Povestiri științifico-fantastice” (CPSF) articolele ”științifice” despre fenomene și mistere au alternat savant...
  • CPSF III – Eusebiu Camilar: Atlantida și metoda
    by
    Dintr-un vechi număr al revistei CPSF aflăm despre un proiect literar (nefinalizat?) al scriitorului Eusebiu...
  • CPSF IV – Inaugurarea Cenaclului SF (1964)
    by
    ”Vineri 13 martie a.c. a avut loc prima ședință a cenaclului de literatură științifico-fantastică”1. Anul:...
  • CPSF V – Cercul OZN de la Preoteasa
    by
    ”Odată cu începerea anului universitar 1970/1971, cenaclul S.F. și-a reluat cu forțe proaspete activitatea la...
  • CPSF VI – Caricaturi ufologice
    by
    Caricatura se potrivește oriunde, iar umorul incubat este direcționabil. Ea ocupă o poziție de centru,...