Paleoastronautica

Dintr-un vechi număr al revistei CPSF aflăm despre un proiect literar (nefinalizat?) al scriitorului Eusebiu Camilar. Cum s-o formula corect, atlantist sau atlantidist?

 

Scriitorii despre munca lor

Colecția «Povestiri științifico-fantastice» se va îmbogăți poate chiar în cursul anului 1964 cu una dintre marile și impresionantele probleme, care a frământat omenirea, mai ales în ultimele generații – dacă a existat sau nu continentul enigmatic Atlantida.

Redacția noastră adresându-se lui EUSEBIU CAMILAR, scriitor de frunte și membru corespondent al Academiei, și punându-i câteva întrebări în legătură cu scrierea unei astfel de cărți, domnia sa ne-a răspuns printre altele:

Atlantida e una dintre temele care m-au pasionat încă din adolescență. De mult timp mă pregătesc pentru scrierea unei lungi povestiri sau a unui mic roman, în care promit cititorilor că le voi înfățișa rodul strădaniilor mele, în legătură cu existența acestei lumi fabuloase, de mult dispărute. Mare parte din povestirea Atlantidei o și am scrisă.

În continuare, la rugămintea noastră de a ne spune în ce măsură această lucrare va fi de fantezie sau de documentare, Eusebiu Camilar ne-a răspuns:

Oricît de «fantastică» va fi lucrarea mea, țin să precizez că la baza ei stă o vastă și amplă documentare în ce privește existența Atlantidei. Pretind că sunt la curent aproape cu tot ce s-a scris în legătură cu acest continent, începând cu romanul lui Pierre Benoit și până departe înapoi în timp, la Platon și Herodot. Nu mi-s străine nici hărțile lui Piri Reis, nici ultimele documente ale savanților din lumea întreagă.

În ceea ce privește «fantasticul», cred că i se dă un înțeles greșit – fantastic absolut neexistînd, «fanteziile» noastre nefiind decât reliefuri ale realității. Fantasticul mistic se înglobează în lumea necunoașterii, a ignoranței. Atribuim virtuți nemeritate sau exagerate sau minime tuturor fenomenelor care încă nu au ajuns la lumina cunoașterii. Nu-mi pot permite să confund fantasticul cu aberațiile și cu rezultatele boalelor mintale. Fantasticul, așa cum l-au înțeles un Jules Verne, un H.G. Wells sau chiar un Edgar Allan Poe, se încadrează de cele mai multe ori în mod strălucit în cel mai creator realism, pentru că acest fantastic înaripează imaginațiile, stârnește dorul de necunoscut, într-un cuvânt, ajută la ridicarea ființei umane”1.

 

Context și note marginale. În acei ani, literatura speculativ-”științifică” despre Atlantida prinsese vânt în pupa. Nu tocmai degeaba – ca sateliți al marelui imperiu, românii ofereau ajutor frățesc la o importantă sforțare sovietică (vezi aici detalii).

Tema ca tema, însă mai importantă e împachetarea. Și Eusebiu Camilar indică aceeași rețetă folosită de Victor Kernbach pentru compunerea romanului ”Luntrea sublimă” (1961) – amestecul confuz de realitate și fantezie, astfel încât nimeni nu le mai poate deosebi nimic:

Oricât de «fantastică» va fi lucrarea mea, țin să precizez că la baza ei stă o vastă și amplă documentare în ce privește existența Atlantidei”.

Există o ironie a ființării dincolo de timp, oameni și epoci. Metoda a fost introdusă de Eric Frank Russell printr-o nuvelă intitulată „Sinister Barrier” (Granița sinistră, 1939):

Într-o adevărată tradiție forteană2, «Sinister Barrier» este plină de tăieturi de ziar de o varietate ciudată. Dar, în ciuda cadrului viitor al poveștii și în conformitate cu intenția declarată a lui Russell de a prezenta fapte sub formă de ficțiune (s.n.), toate acestea sunt știri reale – după cum spune Russell însuși, «fiecare articol de presă datat din trecut menționat în această poveste este absolut autentic»3.

Preluând din Charles Fort, Rusell amesteca indecelabil realitatea cu fantezia pentru divertisment. Kernbach și alții lucrau la fel, doar că motivația lor era ideologică și manipulativă.

 

Note: 1*** – ”Scriitorii despre munca lor”, în CPSF, nr. 227/ mai 1964, pg. 29-30; 2Cu trimitere directă și explicită la scriitorul american Charles Hoy Fort (1874-1932).

 

 

  • CPSF I – Transferuri de jucători
    by
    De-a lungul timpului, science fictionul și literatura de fenomene și mistere s-au împletit mai ceva...
  • CPSF II – Tragicomedie a la Adrian Rogoz
    by
    În cadrul ”Colecției Povestiri științifico-fantastice” (CPSF) articolele ”științifice” despre fenomene și mistere au alternat savant...
  • CPSF III – Eusebiu Camilar: Atlantida și metoda
    by
    Dintr-un vechi număr al revistei CPSF aflăm despre un proiect literar (nefinalizat?) al scriitorului Eusebiu...
  • CPSF IV – Inaugurarea Cenaclului SF (1964)
    by
    ”Vineri 13 martie a.c. a avut loc prima ședință a cenaclului de literatură științifico-fantastică”1. Anul:...
  • CPSF V – Cercul OZN de la Preoteasa
    by
    ”Odată cu începerea anului universitar 1970/1971, cenaclul S.F. și-a reluat cu forțe proaspete activitatea la...
  • CPSF VI – Caricaturi ufologice
    by
    Caricatura se potrivește oriunde, iar umorul incubat este direcționabil. Ea ocupă o poziție de centru,...