Megaliți & microliți

Această scrisoare, a treia, o considerăm cea mai importantă. Datorită densității neobișnuite de informații, o vom prezenta în două părți, care de altfel sunt delimitate ideatic chiar de autorul misivei.

 

Pál Brăneanu Sibiu 22.12.1974Scrisoare dactilografiată trimisă de Pál lui Brăneanu din Sibiu în data de 22.12.1974.

 

Vă mulţumesc pentru fotografia trimisă, și-l înapoiez prin prezenta.

Și că m-ați întrebat de părere, trebuie să spun, că după aspectul fotografiei pare să fie o formaţiune naturală, cu certitudine, se, sau, mă pot exprima numai când îl voi vedea în natură. Nu cred că este vorba de urme paleostronautice, deși nu putem exclude acesta. Dacă vă este permis, dar poate ați și făcut-o, trebuie văzut dacă are cumva urme de prelucrare «clasic» sau poate chiar ceva necunoscut nouă, și eroziunea a spus cuvântul, arătând azi în această formă. Știți, am văzut foarte multe formaţiuni ciudate naturale, cu ani în urmă m-am ocupat cu descoperirea acestora, în special la copaci. Deci, unde după părerea mea este exclus o intervenție umană. Și am văzut capete de oameni, animale, dansatori etc. Deci există în natură asemenea obiecte, de și multe sunt azi, cel puţin cele în stânci, interpretate ca și mai sus (ca naturale), dar la fond au altceva, o prelucrare cu mii de ani în urmă. Azi însă le spunem, «naturale».

Cred că ar trebui foarte minuţios cercetat acest cap, în special locul «pălăriei», doar și pe insula paștelui sunt capetele astfel rete­zate. Păcat că nu ați trimis o poză și din față, și din stânga. Poate așa puteam spune mai mult, însă numai presupuneri. Este important și locul unde se află, ce zonă, dacă este singular, de și asta nu poate spune prea mult, că dacă zburau…….! [7 puncte de suspensie, cifră magică – n.n.].

Eu nu vreau să vă tai elanul, din contră, dar trebuie să mă gândesc în postura celor care resping asemenea idei, și caut mai întâi să găsesc o explicaţie naturală, pe care la urmă să combat. Cred însă, că dacă prezentați astfel de fotografii la televiziune, foarte mulţi ar spune, «formă naturală», (Babele, Sfinxul etc din Bucegi -, de și după părerea mea este cel puţin «ciudat» această formă, apărut în mod natural – se spune! Locul, adică platoul pe care se află, într-o zonă cu posibiliţăti largi de supraveghere a împrejurimii, și totuși greu accesibil, dă de gândit, etc, etc – dar nu despre asta voiam să vorbesc), deci foarte mulţi ar atribuii naturii acest cap, și atuncia noi cu ce argumente putem veni? Pe de altă parte, cei cari combat ipoteza noastră, au mai multă posibilitate de mişcare, se deplasează acolo mai uşor, caută cu lupa ceace «trebuie», vin și râd de noi! Pe lângă faptul că se vor deplasa o serie de curioşi, cari pot distruge totul, și eventuale urme, cari sunt convins că sunt foarte puţine dar pot să mai fie!

Mă gândesc la formele ciudate de stalagmite, și de câte ori am văzut o femeie, sau ceva asemănător, mă întrebam, oare ce este în interio­rul lui? Oare nu este întradevăr o femeie acolo, pe care s-a depus calcul? Oare cine a despicat vreodată un asemenea monument? Nimeni! [În realitate, numeroase concrețiuni din peșteri au fost distruse cu o perseverență demnă de o cauză mai bună. Sperăm ca materialul prezentat de noi să nu dea ”idei” nimănui – n.n.].

Deci, ca concluzie, după cât pot vedea în fotografie, s-ar părea să fie natural, dar nu exclud posibilitatea contrară. Și cred că deocamdată este mai bine de «tăcut în fața marelui public», ca să fie apărat monumentul. Dvs însă știți mai bine, dacă puteți argumenta puternic aspectul lui nenatural sau nu.

În ceeace mă priveşte, eu nu de asemenea aspecte mă ocup, ci de urme clare de om, lăsate de om în decursul istoriei antice sau preistorie. Le interpretez însă «altfel» nu în mod clasic, cum am învățat la școală. Nu refuz însă nici asemenea descoperiri, fiindcă la rândul său cred că toate se leagă una cu alta”.

***

După toate probabilitățile, fotografia la care se face referire ilustra ”Sfinxul de la Topleț”. Prilej pentru Pál să livreze o adevărată critică… constructivă:

      • Posibilitatea de a fi naturale și existența unor simulacra în lumea vegetală și minerală. Ba chiar indică, firesc, această ipoteză ca prim pas în orice analiză serioasă;
      • Imposibilitatea analizei (exclusiv) fotografice, bazată pe cadre unice;
      • Importanța contextului general și, am îndrăzni să spunem, arheologic. De asemenea, analiza comparativă;
      • Eroarea de a prezenta date superficiale și a le expune public unor critici solide;
      • Necesitatea protejării acestor monumente (fie și doar ale naturii!) de vandalismul ”turistic”.

Desigur, Pal nu se plasează pe o poziție strict antagonică, lăsând loc unor ”variante”, poate doar din politețe. Însă nu aici cade centrul de greutate:

      • că dacă zburau…!” Poftim?
      • Nu cred că este vorba de urme paleostronautice, de și nu putem exclude aceasta”. Ce?

Publicul știe așa: X, Y și Z au tot insistat că Sfinxul, Babele, etc, ș.a. sunt opera pelasgilor, dacilor, lu’ dracu-lacu’, în orice caz autohtonilor. Just, însă nu de-aici s-a plecat, aici s-a ajuns! De la Ruzo citire încoace, lungă vreme corifeii au creditat sculpturile megalitice ca elemente de susținere a ideilor paleoastronauticii. Extratereștrii le-au făcut. Sau o civilizație terestră hiperavansată tehnologic! Asta spuneau ei între ei!

Apoi au schimbat, oportunist, macazul. Extratereștrii au murit, trăiască protocronismul! Desigur, ”în fața marelui public” nu au expus niciodată aceste idei frontal, ci au acționat prin subtilități și insinuări, ”tăcând” în unele aspecte, cele esențiale.

Se vede că Pál nu împărtășea teoriile paleoastronautice ale lui Brăneanu: ”În ceeace mă priveşte, eu nu de asemenea aspecte mă ocup, ci de urme clare de om, lăsate de om în decursul istoriei antice sau preistorie. Le interpretez însă «altfel» nu în mod clasic, cum am învățat la școală. Nu refuz însă nici asemenea descoperiri, fiindcă la rândul său cred că toate se leagă una cu alta”. Dar nici cu sculpturile megalitice nu se ocupa.

cred că toate se leagă una cu alta”. O afirmație șperaclu care deschide multe dezvoltări viitoare…

 

 

  • File de corespondență (Pál-Brăneanu,1974-1976 I)
    by
    Deținem un set inedit din corespondența purtată între Dan Corneliu Brăneanu și Gavril Pál în...
  • File de corespondență (Pál-Brăneanu, 1974-1976 II)
    by
    Înainte de orice altceva trebuie făcută o precizare. Deținem doar scrisorile trimise de Gavril Pál,...
  • File de corespondență (Pál-Brăneanu, 1974-1976 III)
    by
    Această scrisoare, a treia, o considerăm cea mai importantă. Datorită densității neobișnuite de informații, o...
  • File de corespondență (Pál-Brăneanu, 1974-1976 IV)
    by
    Prezentăm a doua parte din cea de-a treia scrisoare. Tematica: Al. Sift și fenomenele de...