Paranormal

Sintagma engleză ”Sacred geometry”, tradusă în română ca ”Geometria sacră”1 este, cel mai probabil, o creație New-Age.

În ciuda miilor de site-uri web dedicate acestei discipline, nimeni nu-l amintește pe cel care a introdus în uzul curent acest termen. Și există o explicație pentru asta: nimeni nu cunoaşte sursa primară. Nu este vorba de niciun mister aici, ci de superficialitate. Mai așteptăm încă răspunsul solicitat în acest sens unei anumite Academii de Geometrie Sacră. Tipic New-Age: îți faci Academie, când nici nu știi cine ți-a botezat disciplina predată. Nu numai că ești un ignorant, dar îți predai și ignoranța contra cost altor ignoranți, care, datorită oficiilor tale, vor rămâne ignoranți și mai departe.

 

William Blake - The Ancient of Days

În ceea ce ne privește, cea mai veche menționare a ”Geometrie sacre” am găsit-o la Lesser, George – ”Gothic cathedrals and sacred geometry”2 şi următoarea la R.A. Schwaller de Lubicz în lucrarea ”Esoterism and Symbol”3, reeditare tradusă după lucrarea originală4.

Probabil în acea perioadă s-a făcut trecerea de la denumirea mult mai corectă de ”Geometrie Ocultă” la cea de ”Geometrie Sacră”. De exemplu, la Fulcanelli în ”Les Demeures philosophales et symbolisme hermétique dans ses rapports avec l’art sacree et l’esoteerisme du grand oeuvre”5 apare ”geometrie occulte”.

Menţionăm ca fapt divers şi sintagma ”geometrie profetică”, utilizată de Georges Barbarin în ”Le Secret De La Grande Pyramide Ou La Fin Du Monde Adamique”6. Prin subiectul cărţii, Barbarin poate fi considerat un precursor al Geometrie sacre de factură new-agistă: el amestecă într-un format interesant, dar dubios faptic, arhitectura faraonică, creştinismul şi dimensiunile ”profetice” ale Marii Piramide. Subiectul ar fi fost o ”zeamă lungă” dacă Barbarin nu ar fi fost la bază literat şi poet: talentul scriitoricesc salvează lipsa sa de coerenţă.

Alan S. Glassman7 face o afirmație revelatoare: ”Dar, mai există un sinonim puțin cunoscut pentru «sacru», și acesta este cuvântul «secret». Aceasta implică ceva ezoteric sau însemnă că subiectul este menit să fie înţeles [în sens de cunoscut, accesibil, operat în practică] doar de câţiva”.

Ar mai fi de adăugat că descrierea unei cărţi ”Les nombres et leurs fondements spirituels”8, în care Ernst Bindel traduce în limba franceză trei conferinţe9 ale lui Rudolf Steiner poate crea unele confuzii prin subtitlul: ”Bases d’une arithmetique et d’une geometrie spirituelles”. Rudolf Steiner nu a folosit, cel puţin în aceste trei conferinţe, această sintagmă sau derivatele ei.

Rezumată, viziunea noastră este următoarea: a existat de la început o categorie a ”Geometriei Oculte”, înţeleasă ca esoterică şi păstrată în secret din diferite motive. În sec. XX, această ”Geometrie Ocultă” a început să fie numită ”Sacră”. Motivele pot fi multiple, noi identificând câteva dintre ele:

      • Denumirea ”Geometrie Ocultă” era superficial legată de ocultism şi se încerca o delimitare de acesta. Implică şi o depărtare de speculaţiile geometrice ale masonilor, multă vreme singurii continuatori reali ai acestor practici străvechi;
      • Iniţial, termenul ”Geometrie Sacră” a plecat de la consideraţii arhitecturale asupra lăcaşurilor de cult, pentru ca apoi să fie să fie extrapolat la miezul ”Geometriei Oculte”. Nu este exclus ca cele două denumiri să fi circulat o vreme în paralel, până când cea veche nu a fost înclusă forţat în cea nouă;
      • ”Geometria Sacră” se bazează pe o ”reinventare” modernă a Tradiţiei, noul domeniu având nevoie de un brand nou-nouţ. Baza noii discipline a fost pusă pe baze pseudo-raţionaliste, ”ştientizate”, specifice epocii. Nu numai denumirea este schimbată, dar şi conţinutul este desfigurat – cu greu cineva ar mai recunoaşte vechile doctrine în adaptarea lor new-age-istă, liberală.

Odată cu introducerea ”Geometriei Sacre”, preluarea termenului de curentul New-Age şi răspândirea literaturii desănţate, înzorzonată cu acest nume, de ”Geometria Ocultă” autentică s-a ales praful. Fragmente incomplete pot fi reconstituite din literatura masonică, din studiul arhitecturii şi din unele lucrări vechi de secole (multe existând doar în manuscris). Însă corpul doctrinar autentic pare a fi iremediabil pierdut.

 

Note: 1De fapt, în limba română, întâlnim toate formele posibile: ”Geometrie Sacră”, ”Geometrie sacră” şi ”geometrie sacră”. Majuscula pare a nu prezenta prea mare importanţă pentru cei care abordează teme despre care nu au habar, dar sunt ”la modă”. Noi am utilizat cea mai răspândită formă; 2Ed. Alec Tiranti, London, 1957; 3Ediția 1985, pg. 40; 4Apărută în limba franceză la Paris în anul 1960 – ”Propos Sur Ésotérisme et Symbole (Ed. La Colombe). Nu am reușit să revedem ediția original, cea franțuzească, dar cel mai probabil sintagma se păstrează în text; 5Prima apariție 1929 sau 1930. Noi am folosit varianta electronică a ediției Jean-Jacques Pauvert, Paris, 1964; vol. II, pg. 9; 6Prima ediţie – Ed. Adyar, Paris, 1936. Noi am consultat ediţia J’ai Lu, Paris (Colecţia L’aventure mysterieuse, A 216); 7Alan S. Glassman (M. Arch., Assoc. AIA) – ”A Brief Introduction to Sacred Geometry in Architecture” (2008; articol disponibil on-line pe Internet); 8Ernst Bindel – ”Les nombres et leurs fondements spirituels” (Ed. Anthropo-sophiques Romandes, 1985); 9Este vorba de conferinţele: ”Le mystere des nombres” (GA101), 1907, ”Mesure, nombre et poids” (GA 204), 1921, ”L’arbre des Sephiroth et la Kabbale” (GA 353), 1924.

 

 

  • Geometria Ocultă (I) – Generalități
    by
    Atributul de ”ocultă” care însoţeşte acest tip special de Geometrie o diferenţiază de cea clasică...
  • Geometria Ocultă (II) – Originea sintagmei ”Geometrie sacră”
    by
    Sintagma engleză ”Sacred geometry”, tradusă în română ca ”Geometria sacră”1 este, cel mai probabil, o...