Presa ”Sfinxului” din Bucegi (I): anii ’50

Perioada postbelică a adus schimbări majore în societatea românească. Elitele sunt decimate, sunt desființate asociațiile private de turism iar patrimoniul lor naționalizat, chiar și ascensiunea montană se transformă într-o acțiune de mase, sub influență sovietică.

Ignorat aproape ostentativ, bătrânul ”Sfinx” din Bucegi își începe ascensiunea de simbol și este vizibil efortul tovarășilor de a-l promova cum se cuvine. Ne place sau nu, succesul său de piață este și trebuie asociat cu partidul comunist. Și, ca o stranie coincidență, prima referință găsită de noi datează la scurt timp după instalarea Guvernului Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Predomină indicația simplă – ”Sfinxul” -, câteodată însoțit de ghilimele – ”«Sfinxul»” – sau de indicația generică a provenienței. Fără excepție, atunci când este adusă în discuție, originea este considerată naturală.

• • • ”«Sfinxul» şi Babele – ciuperci încremenite în piatră”. I. Sărățeanu – ”Bucegii, șirag de nestemate”, în ”România liberă”, nr. 2463/31.08.1952, pg. 4);

• • •  ”«Sfinxul»” (foto) V. Patriciu – ”Valea Prahovei”, în ”Știință și Tehnică”, nr. 3/01.03.1956, pg. 33:

• • • ”Sfinxul din masivul Babele, munţii Bucegi” (foto). ”România liberă”, nr. 4014/06.09.1957, pg. 3:

• • • ”Cu puţină atenţie, putem recunoaşte în formele multor stânci din Bucegi, chipuri de oameni, animale preistorice, maimuţe etc. Ele nu au răsărit acolo datorită unei forţe supranaturale, ci sunt rezultatul firesc al acţiunii combinate a elementelor naturii”; ”Sfinxul” (acuarela autorului). M. Papae – ”Monumente ale naturii în Bucegi”, în ”Scânteia tineretului”, nr. 2960/16.11.1958, pg. 2:

• • • ”Sfinxul din Bucegi (foto I. Târnăveanu). ”Flacăra Iașilor”, nr. 4002/15.07.1959, pg. 3:

• • • ”«Sfinxul» din Bucegi” (foto) ”Scânteia tineretului”, nr. 3214/13.09.1959, pg. 2: