J. B.

Guru Bivolaru. În anul 1993 apărea în ”Tinerama” sub semnătura lui Dinu Ispas articolulPădurea Baciu. Frontiera spre lumi paralele”. Bizar ilustrat cu Gregorian Bivolaru şi yoghini pe poziţii, articolul face referire la Robert Charroux (1909-1978)  şi ”ultimele numere din revista Planete”:

Pentru majoritatea dintre noi, această zonă nu reprezintă nimic, însă pentru cercetători şi pentru cei străini, în special – printre ei fiind şi Robert Charroux – Pădurea Baciu este considerată unul dintre puţinele «Puncte de trecere spre lumi paralele» (puncte SAS – s.n.), alături de Triunghiul Bermudelor sau Marea Diavolului…”;

Pe lângă rezultatele concrete, palpabile, cred că ar trebui acordată o atenţie şi o importanţă deosebite analizelor intime, personale, asupra senzitivităţii, realizate atât de grupurile de cercetători români (îl remarcăm pe cel condus de dl. Adrian Pătruţ, realizatorul volumului «De la normal la paranormal») cât şi de străini (reflectate în ultimele numere ale prestigioasei reviste «Planete»)….”.

Că Dinu Ispas nu stăpânește deloc subiectul, este clar. Charroux n-a spus (scris) un rând despre Pădurea Hoia-Baciu (Cluj), cât despre revista ”Planete”, nu mai apărea din anul… 1968! Și atunci a cui trompetă este? Să reținem trimiterile la Guru-Guru!

În 1995, apare la Cluj volumul monografic ”Fenomenele de la pădurea Hoia-Baciu”, grupând mai mulți autori sub coordonarea lui Adrian Pătruț. Capitolul 11 poartă ilustra semnătură a aceluiași Guru-Guru Gregorian Bivolaru:

Pădurea Hoia-Baciu, din imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca, este considerată de mulţi yoghini din România un «sas» (s.n.), o poartă de acces spre o altă lume, misterioasă şi bogată în fenomene stranii şi aparent inexplicabile”.

Ecce homo! Însă lui Ispas – amplificatorul de sunet și efecte al lui Guru Bivolaru – îi filează o lampă care creează distorsiuni la redare: ”sas = orificiu, fantă, cameră de decompresiune permițând trecerea dintr-un mediu în altul, dintr-un univers în alt univers”. În schimb, SAS n-are niciun sens în context. Să urmărim puțin firul (istoria, poveniența) ideii.

(va urma)