Megaliți & microliți

Entuziasmați de productivitatea unui sculptor naiv cu o estetică groaznică, membrii Cercului de turism Turing-Club1 planifică să umple grădina de pitici și țara de monumente:

Cu ocazia discuțiilor purtate în ședința Cabinetului de Istoria Turismului din 1 iulie 1980 pe marginea comunicării lui Ionel Hozoc privind amplasarea monumentului realizat de artistul amator Simion Tatu, s-a făcut și s-a acceptat propunerea ca în ședința de la 2 septembrie 1980 să se prezinte comunicări privind locuri din țară care își așteaptă monumentele2.

Cea mai interesantă propunere din ședința de la 2 septembrie îi aparține lui Alexandru Borza, ”demonstratorul”TM Kogaiononului de pe Gugu:

 

 

Ideea de a «gândi» locuri care își așteaptă monumentele trebue să fie însușită, fie pe plan național, fie pe plan local, și în orice caz ea nu poate să piardă din vedere faptul că generațiile viitoare ne vor judeca și după modul în care ne-am omagiat trecutul și le-am simbolizat prezentul. Pe această idee fac cele două propuneri de mai jos.

Astfel, în cariera închisă de la Păltinoasa (jud. Suceava), în versantul care acum prezintă un aspect inestetic, s-ar putea realiza unele profile masive în stâncă, vizibile din drumul național Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, fie reprezentându-l pe Ștefan cel Mare, fie vechea stemă a Moldovei, după ideea sculpturii celor 4 președinți din Mount Rushmore (S.U.A. – South Dakota) (s.n.)

De asemenea, pilonul fostului funicular din insula Golu, în aval de barajul «Porțile de Fier», ar putea fi utilizat drept soclu al unei statul monumentale, asemănătoare ca grandoare cu statuia «Libertatea luminând lumea» (înaltă de 46 m), donată de Franța în anul 1886 Statelor Unite ale Americii și instalată la intrarea în portul Nev York.

Statuia ar putea avea ca subiect pe împăratul Traian, personalitate de frunte din istoria imperiului roman, unic purtător al titlului de OPTIMUS PRINCEPS, al cărui nume este strâns legat de începuturile istoriei poporului român și a cărui prezență în zona Porțile de Fier este atestată prin numeroase vestigii ca: ruinele picioarelor podului pe care l-a construit peste Dunăre, TABULA TRAIANA, castrul Drobeta etc.

Statuia ar reprezenta astfel o permanentă reamintire a originii poporului român și a continuității sale istorice, constituind deci nu numai o atracție turistică aparte, ci și un important mijloc de propagandă națională3.

Previzibil, în operă nu s-a pus nimic, nici bazorelieful megalitic de la Păltinoasa, inspirat de Mount Rushmore Memorial și nici statuia Libertății (lui Traian) din Clisură. Pe ultima o reținem în relație cu un episod viiitor, care adaugă elemente inedite ideii statuii Decebal din Golful Mraconia.

 

 

Note: 1Cercul de turism Turing-Club Cabinetul de Istorie a Turismului a funcționat pe lângă Casa de Cultură a sectorului 3, parazitând prestigiul Turing Clubul României (T.C.R.) desființat de comuniști. Un fel de Nike – Hike – Like; 2, 3*** – ”Locuri care își așteaptă monumentele”, în ”Caiet Turing-Club”, nr. 5/81, pg. 5, respectiv 6.

 

 

  • Sculptând muntele (I) – Alexandru și Dinocrate
    by
    În ”Prefața” Cărții a II-a (”Materiale de construcție și modul lor de întrebuințare”) din ”Despre...
  • Sculptând muntele (II) – Propunerea lui Borza Alexandru
    by
    Entuziasmați de productivitatea unui sculptor naiv cu o estetică groaznică, membrii Cercului de turism Turing-Club1...