Svastica și Crucea III

Crucea reginei și a lupilor. Înainte de orice altceva, semnalăm prezența unor svastici nedisimulate în creația Reginei Maria.

Un suport de corespondență (aici):

Și o pictură murală de la Balcic, cu o cruce cu brațele spiralate:

Revenind. Am văzut cum surse oficiale (sau mai degrabă oficioase) se referă la o ”cruce gamată”. Ceea ce este eronat. Termenul heraldic este Croix cramponnée, format prin suprapunerea a două elemente Crampon (aici). Le-am întâlnit anterior; Wolfsangel în lb. germană. Este diferită de Croix gamme, de svastica clasică, care are unghiuri de 90° (Γ):

Regăsim Croix cramponnée în însemnele comunei franceze Croix-Moligneaux (Somme). Formatul este identic cu al Crucii Reginei Maria. (Origine necunoscută, cu trimitere la un harpon de vânat lupi, de aici și denumirea alternativă  croix à loup; aici.) După cum vom vedea, există și alte blazoane asemeni, cu vechime atestată, în Germania.

De asemenea, variația sinistrogiră/ dextrogiră a ”cârligelor” din pozele prezentate în episodul anterior,  pare să nu țină seama de valențele oculte teoretizate (în eventualitatea în care ar fi fost cunoscute).

Cu toate eforturile, nu am reușit încă să stabilim cu siguranță originea legăturii dintre Regină și acest simbol. De fapt, am găsit o singură referință, Dumnezeu știe cât de credibilă.

Albumul comemorativ ”Le couronnement de Leurs Majestés Le Roi Ferdinand I de Roumanie et La Reine Marie: les fêtes d’Alba-Julia et de Bucharest du 15 au 20 octobre 1922”, preia din jurnalul parizian ”Comoedia”:

”… arcadele care închid coroana poartă pe un glob de aur Crucea Majestății Sale.

Această cruce, de tip unic, a fost, se spune, găsită în pământ, chiar în locul în care calul pe care regina tocmai îngenunchease de trei ori. Aceeași lungime a celor patru ramuri este semnul mistic al egalității, iar sensul lor ezoteric este marșul Soarelui dinspre Oreint spre Occident. Ea provine din Egiptul primitiv și originea sa ar fi avut surse și mai îndepărtate”¹.

Numind-o ”Crucea Majestății Sale” autorul face trimitere directă la Ordinul amintit și de noi. După cum am arătat deja și caracterul de unicat este discutabil. Ce e real din întâmplarea descrisă, nu știm și nici să dăm cu moneda nu vrem.

Există în Austria, în orașul Lambach o mănăstire benedictină în care apare o redare identică cu cea a Crucii Reginei Maria. De acolo s-a inspirat, zică-se, Hitler.

Notă: ¹Ștefan Oroveanu – ”Le couronnement de Leurs Majestés Le Roi Ferdinand I de Roumanie et La Reine Marie: les fêtes d’Alba-Julia et de Bucharest du 15 au 20 octobre 1922”, IAG ”Poporul”, București, 1923, pg. 76, după Comte S. de Bearn – ”La Couronne byzantine dor et de pierreries de S. M. la Reine de Roumanie”, în ”Comoedia, 15.10,1922, pg. 2