Timp de lectură: 5 min Vizualizări: 63 Expoziția de propagandă turistică fotografică din 1932 a avut un catalog dedicat, editat de Subsecretariatul de Stat al Presei și Informațiilor la I.A.G. ”Oltenia”, București: Ca ciudățenie ultimele două poziții ale listei (pg. 15) sunt ocupate de fotografiile lui Petre Juster: penultima, 211. ”Babele, în Bucegi” și ultima, 212. ”Sfinx (în…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 63 Ce înălțime are Sfinxul din Bucegi? Simplu, ne spune Wikipedia – 8 metri. Publicul rămâne la această cunoaștere ”comună”, ba chiar o preia pentru a face paradă, conturând un argumentum ad numerum de toată frumusețea. În realitate, cota Sfinxului este de 9. Metri. Deși mai dau erori, topografii militari români sunt infinit mai…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 79 Dacă în general Apa Vie și Apa Moartă se găsesc în proximitatea ”munților care se bat în capete”, există și excepții. De exemplu, în basmul ”Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei”, Ispirescu ne trimite tocmai la … Apa Iordanului (cu trimitere evidentă la Țara Sfântă a Bibliei)1: ”Țugulea scăpase cu o scânteie de…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 82 În basme găsim imaginea munților care se bat în capete, fie ca indiciu temporal introductiv – ”A fost odată ca niciodată, (…) când se băteau munții în capete…” – fie ca element de geografie mitică, legat de existența Apei Vii și Apei Moarte. Formulele inițiale – ”formulele imposibilului” cum le denumea N. Roșianu…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 80 În lumea fantastică a basmului românesc găsim două elemente acvatice complementare (nu antagonice) cu proprietăți ieșite din comun asupra vitalității, regenerării și chiar învierii: Apa Vie și Apa Moartă. Cu Apa Moartă se pun laolaltă parțile dezmembrate ale trupului muribundului (sau ale celui decedat) și i se cicatriează rănile. Apoi, prin intermediul Apei…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 66 ȚARA LUANEI. Munții Buzăului. Muzeul Chihlimbarului de la Colţi I și II. Peşterile rupestre din Munţii Buzăului. Un Athos, două Athos-uri, (prea) multe Athos-uri. De ce nu s-au interesat arheologii/ istoricii de zona Bozioru?. Comuna Bozioru – Analiza turistică a zonei. Legenda luaniană. Legenda Luanei – folclor ”cult” injectat în mediul popular. Cum…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 88 ARHITECTURA și METODICA. Cavalcada Citatelor (II) – ”Când aud cuvântul cultură”. Două metode clasice. Serviciul Cifrului. Spionajul atomic sau Despre identificarea omisiunilor voluntare. Despre Conspirație și teoriile ei. Principiul Matrioșcii şi o farfurie de spaghetti. Propaganda: albă, neagră și gri. TC: I Realitatea obiectivă vs. percepută, II Despre curiozitate în general, III Teoria…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 41 Bucura Dumbravă, vârful. Ocolit. În anul 1910, cele două vârfuri secundare ale Muntelui Omu nu aveau o denumire proprie. Haret menționează numai altitudini: ”Omul – Vama Strunga. – Drum bun de cal și de picior, lucrat de grăniceri și numit Drumul Grănicerilor. El urmează frontiera Țărei. Dist. Este cam 10 km. Poteca, lată…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 80 Am putea face un istoric al temei, de la noi și de aiurea. Am putea arăta în ce proporție scriitori de science fiction s-au reprofilat ca exponenți de seamă ai genului. Am putea arăta că, tradițional, ei aparțin unor anumite zone ale eșicherului politic. Însă nu asta ne interesează cu precădere. Mai util…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 78 Este natural ca fiecare om să ”ruleze” propriile valori și preferințe. În fond, ele sunt parte din ceea ce îl conturează ca persoană și-l definesc ca individ unic. Psihologia socială a identificat tendința individului de a-și apropia semeni care gândesc sau au un statut similar și a le îndepărta pe celelalte. În limbaj…