J. B.Moșul Porțile de Fier

După V. Dumitrescu (1882) și Al. Vlahuță (≈1898), N. Densușianu ajunge în zonă în vara anului 1899. Lăsând la o parte speculațiile sale, mai mult sau mai puțin sustenabile, mărturia sa este importantă deoarece surprinde realitatea din teren. Următoatrele citate și fotografia care le însoțește sunt extrase din ”Dacia preistorică” (1913):

 

N. Densușianu - Dacia Preistorică

Ca ḑeŭ al ceriuluĭ şi al înălţimilor Saturn séŭ Zeul-moş al Dacieĭ, î-şĭ avea aicĭ altarele, simulacrele şi sacrificiele sale anuale prin munţĭ.

La punctul cel maĭ important din catena sudică a Carpaţilor, lângă Porţile-de-fer, pe cósta ce se numesce Sfântul-Petru, călĕtoriul maĭ observă și astăḑĭ bustul uneĭ figurĭ umane, de o mărime uriaşă, tăiat în stâncă, de mâna omuluĭ preistoric.

Am vĕḑut şi am esaminat însușĭ din apropiere în vara anuluĭ 1899 acéstă representaţiune umană de pe acest frumos şi important promontoriŭ al Dunării. Din orĭ-ce parte privită acéstă figură, ea ne înfăţişéză chipul unuĭ om misterios cu cojocul în spate şi avênd o atitudine ca şi când se ar urca pe dél în sus.

Legendele poporale numesc acéstă figură megalitică «Moş», şi ne spun tot-o-dată, că maĭ de mult a esistat aci o grupă de 9 chipurĭ umane, sculptate în stâncă, numite cu un termin general «Babe», din carĭ 8 aŭ fost distruse în timpurile maĭ în urmă, pe când s’aŭ esecutat lucrările pentru calea naţională, ce trece pe sub pólele acestuĭ dél către Vêrciorova (tradiţiune culésă din satul numit Gura-Văiĭ, pe al cărui teritoriŭ se află acest simulacru – nota 1).

Acéstă figură sculptată în stâncă de lângă Cataractele Dunăreĭ, după numele ce-l pórtă, după ideile şi după usurile religióse ale vechimiĭ, ne înfăţişéză unul din cele maĭ importante monumente preistorice ale ţĕreĭ, simulacrul luĭ Saturn, numit în timpurile dace Zalmox-is séŭ Zeul-moș.

Prin posiţiunea sa la punctul cel maĭ important al Carpaţilor şi al Dunăreĭ, acest simulacru se pare, că a avut în anticitate o însemnătate cu totul particulară.

El representa divinitatea cea mare a ţĕreĭ, sub a căreĭ tutelă specială se afla pasul Porţilor-de-fer, de unde, în epoca creştină, s’a şi dat apoĭ numele de Sfântul-Petru déluluĭ, pe care se ridică acest simulacru.

A fost una din instituţiunile religióse ale timpurilor pelasge, ca sanctuarele şi simulacrele luĭ Saturn sĕ domineze la strimtorile munţilor, carĭ serviaŭ de porţĭ naturale ale ţinuturilor1.

 

Simulacrul luĭ Zalmoxis

[”Simulacrul luĭ Zalmoxis (Zeul-moş) de pe délul numit Sf. Petru lângă Porțile-de-fer
(România, jud. Mehedințĭ, s. Gura-Văii). După o fotografiă din a. 1899”].

 

«Lydieniĭ», scrie Pausania, «povestesc, că Geryon, fiul lui Chrysaor, locuia lângă torentul numit Oceanos potamos, şi acolo într’o ruptură de munte se află şi scaunul lui [Pausaniae, lib. I, 35.7]”2.

Aicĭ în fine pe malul stâng al Dunăriĭ se înalţă un frumos promontoriŭ pe vêrful căruia religiunea creştină a aşeḑat «Crucea Sfântului Petru», unde se maĭ cunósce încă forma unuĭ scaun tăiat în pétră (este scaunul luĭ Geryon, cum î-l numesce Pausania [Descriptio Graeciae, lib. I, 33.5]), şi unde se maĭ esistă şi astă-ḑĭ simulacrul cel archaic al lui Saturn (Zalmoxis) tăiat în stâncă viă. Acesta este promontoriul cel sfânt (ίερόν άχρωτήριον), de care amintesce Scylax în Periplul mărilor şi Orpheu în poema Argonauţilor3.

 

Note: 1-3Nicolae Densușianu – ”Dacia preistorică”, Institutul de Arte Graficce ”Carol Göbl”, București, 1913, pg. 215-216, respectiv 403, 425-426.

 

 

  • Moșul Porțile de Fier
    Moșul și Babele de la Porțile de Fier (I)
    by
    Într-un nou serial, vă prezentăm datele primare ale unui caz la care lucrăm în prezent,...
  • Moșul Porțile de Fier
    Moșul și Babele de la Porțile de Fier (II)
    by
    În ordine cronologică, prima referință găsită despre Moșul și Babele de la Gura-Văii a fost...
  • Moșul Porțile de Fier
    Moșul și Babele de la Porțile de Fier (III)
    by
    În 29 ianuarie 1898, Alexandru Vlahuță adresează un memoriu lui Spiru Haret (ministru al Cultelor...
  • Moșul Porțile de Fier
    Moșul și Babele de la Porțile de Fier (IV)
    by
    După V. Dumitrescu (1882) și Al. Vlahuță (≈1898), N. Densușianu ajunge în zonă în vara...
  • Moșul Porțile de Fier
    Moșul și Babele de la Porțile de Fier (V)
    by
    Păstrând ordinea cronologică, cel mai cuprinzător studiu asupra locurilor discutate a fost publicat de Const....
  • Moșul Porțile de Fier
    Moșul și Babele de la Porțile de Fier (VI)
    by
    Vă prezentăm extrase dintr-o documentație de serviciu (IPCF - Institutul de Proiectări Căi Ferate) referitoare...
  • Moșul Porțile de Fier
    Moșul și Babele de la Porțile de Fier (VII)
    by
    Constantin N. Bărbulescu (n. 1928, †), localnic, a lăsat în urma sa, printre altele, o...